Descoperire în Prahova. Cum erau înmormântaţi strămoşii dacilor, bărbaţii din civilizaţia Yamnaya VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arheologii din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Prahova FOTO Octav Negrea
Arheologii din cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Prahova FOTO Octav Negrea

Un mormânt vechi de 5000 de ani, descoperit în comuna prahoveană Ariceştii Rahtivani, le-a oferit arheologilor noi date valoroase despre o civilizaţie din Epoca Bronzului.

Un mormânt al unui bărbat adult a fost descoperit recent de cercetătorii din cadrul Muzeului de Arheologie Prahova.

Pentru necunoscători, descoperirea arheologilor este spectaculoasă în primul rând datorită poziţiei corpului în care bărbatul a fost înmormântat. Are picioarele încrucişate, iar mâinile sunt perfect aliniate pe lângă trup. 

Arheologii prahoveni însă sunt obişnuiţi deja cu astfel de descoperiri, având în vedere că împrejurimile Ploieştiului sunt înţesate aproape cu astfel de movile funerare care sunt cercetate de specialiştii de la Muzeul de Arheologie în momentul în care în zona respectivă se fac lucrări.

Alin Frânculeasa, coordonatorul echipei de arheologi care a lucrat la Ariceştii Rahtivani, susţine că rămăşiţele umane descoperite în cel mai nou tumul adus la lumină aparţin unui bărbat adult, masiv, de peste 1,80 metri înălţime. Poziţia în care a fost înmormântat, nefirească pentru noi, este însă specifică Epocii Bronzului.

Rămăşiţele umane descoperite într-un tumul din comuna Ariceştii Rahtivani FOTO Octav Negrea

descoperire arheologica prahova foto cercetator alin frinculeasa

”Este înmormântat conform ritualului din perioada Epocii Bronzului, este depus pe spate, are picioarele şi genunchii ridicaţi, cu braţele pe lângă corp, şi tălpile lipite pe pământ, iar în jurul craniului am găsit ocru, un pigment natural de culoare roşie, probabil cu un anumite simbolism, roşu fiind legat de putere, de vitalitate”, spune Alin Frânculeasa, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova.

Frânculeasa a participat de altfel la un studiu internaţional care urmăreşte moştenirea genetică a europenilor, dar şi evoluţia lingvistică şi socială pornind de la populaţiile migratoare care au străbătut inclusiv teritoriul ţării noatre acum 5000 de ani. 

Cercetările de până acum au arătat că europenii de astăzi păstrează până la 80 la sută din bagajul genetic al populaţiei Yamnaya care a migrat spre Nordul şi Sudul continentului pornind de la Nord de Marea Neagră, teritoriul actual al Ucrainei. Cel mai probabil, individul ale cărui rămăşiţe umane au fost descoperite acum de arheologi aparţin unui bărbat Yamnaya, dat fiind masivitatea sceheltului.

Bagajul genetic adus în Europa în urmă cu 5000 de ani de populaţia din Nordul Mării Negre, numită Yamnaya (groapă în limba rusă), se regăseşte astăzi în ADN-ul europenilor în proporţie de până la 80 la sută. Ceea ce deosebeşte, din punct de vedere genetic, populaţia Yamnaya de populaţiile anterioare din Europa este înălţimea şi masivitatea corpului, dar şi tenul deschis la culoare. 

Vechii europeni erau mici de statură, media înălţimii la bărbat era de 1,60 metri, în timp ce un bărbat Yamnaya ajungea chiar şi până la 1,90 metri. Asta înseamnă că Yamnaya avea o alimentaţie bazată foarte mult pe carne şi lapte, ceea ce dovedeşte că avea ca principală ocupaţie creşterea animalelor, în timp ce populaţiile anterioare se hrăneau în special cu cereale, aşadar erau agriculotori. Aceasta ar putea să fie una dintre explicaţiile pentru care europenii de astăzi sunt cei mai înalţi oameni din lume, moştenirea genetică influenţând încă aspectul fizic al populaţiei actuale a bătrânului continent.

Câmpurile din zona comunei Ariceşti Rahtivani reprezintă o sursă excepţională de informaţii cu privire la trecerea populaţiei Yamnaya pe teritoriul ţării noastre. Ani la rând, arheologii prahoveni au făcut astfel de descoeperiri la Ariceşti, dar şi la periferia Ploieştiului, unde au fost ridicate în ultimii zece ani mai multe centre comerciale.

Situl arheologic, filmare din dronă Sursa Octav Negrea, muzeograf

site arheologic prahova captura video octav negrea

”Judeţul nostru şi mai ales în jurul Ploieştiului s-a tot dezvoltat în ultimii ani, iar noi ca arheologi trebuie să facem lucrări pentru a salva siturile arheologice. Aici suntem la Ariceştii Rahtivani, o comună foarte bogată în situri arheologice, sunt multe movile funerare, care au în jur de 5.000 de ani vechime în care noi de ani de zile descoperim morminte unele mai interesante, altele spectaculoase de-a dreptul. Acum săpăm de o lună de zile, dar din cauza vremii ne-a tot oprit”, a precizat Alin Frânculeasa.

O astfel de lucrare necesită în primul rând timp, răbdare, migală, toate acestea fiind însoţite de multă pasiune.

”Fiecare om din echipă ştie ce trebuie să facă, unul desenează, altul trasează, altul fotografiază, iar în momentul în care ajungem la punctul central lucrurile se complică un pic pentru că atenţia trebuie să fie şi mai mare. Trebuie să fim atenţi la detalii, la eventualele piese care ar putea apărea în mormânt, piese de mici dimensiuni, pe care un om neatent le poate pur şi simplu arunca în neant, pur şi simplu poate trece peste ele din greşeală. Inele de buclă de mici dimensiuni, mici podoabe care erau prinse în păr de exemplu. Sunt de obicei din cupru, argint, au fost momente când pe inelele de buclă au fost puse şi o foiţă de aur”, explică Octav Negrea, unul dintre muzeografii care au participat la săptăurile de la Ariceştii Rahvtivani.

Rămăşiţele umane descoperite vor fi preluate de arheologi şi duse la Muzeul de Arheologie din Ploieşti pentru studiu. 

Pe aceeaşi temă: 

Drumul comorilor de la Mălăieşti, locul pândit de vânătorii de tezaure. „Cel mai grav e că specialiştii n-au luat nicio măsură“ 

Mica Troie Subcarpatică: Ziua porţilor deschise la rezervaţia arheologică Târgşoru Vechi

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite