Ploieşti

articolul anterior articolul urmator

FOTO Casa cu muşcate în cerdac a negustorului Hagi Prodan, clădirea istorică a Ploieştiului

0
31 May 2013 10:16:55
Autor: Dana Mihai
Casa Hagi Prodan, o casă a bunicilor rătăcită în aglomeraţia urbană a Ploieştiului. FOTO Dana Mihai
Casa Hagi Prodan, o casă a bunicilor rătăcită în aglomeraţia urbană a Ploieştiului. FOTO Dana Mihai

În peisajul urbanistic din Ploieşti, cu blocuri gri, case vechi şi neîngrijite şi imobile noi din sticlă, casa negustorului Hagi Prodan este ca o pauză de respiraţie pentru privire. Cu muşcate în cerdac, este un autentic exemplu de arhitectură veche românească, o casă a bunicilor rătăcită în aglomeraţia urbană. Interiorul este şi mai fascinant

Înconjurată de clădiri vechi, ajunse aproape o ruină, casa negustorului Ivan Hagi Prodan a avut, spre deosebire de acestea, o soartă cu adevărat fericită. A trecut peste vremuri în picioare, a fost salvată de la ruină şi restaurată în nenumărate rânduri, iar în 1953 a fost declarată monument de arhitectură.

Astăzi Muzeul„Casă de târgoveţ din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea“ este considerată clădirea istorică a Ploieştiului deoarece, la scurt timp după Primul Război Mondial, în ea a fost înfiinţat primul muzeu din Ploieşti, numit „Muzeul Prahovei“. Casa este exemplu de arhitectură veche românească, împletită cu elemente de arhitectură orientală, la interior.

Construcţia datează din jurul anului 1785 şi are exact tipicul tipul locuinţei ţărăneşti, din zona de deal, cu parter înalt şi demisol, unde se găseau două pivniţe şi camera slujitorilor, cu două accese separate din curte. Parterul are o prispă largă şi un foişor, unde, exact ca în trecut, muşcatele roşii înfloresc şi acum în oale de lut şi de unde te aştepţi oricând să iasă o bunică din poveste, mirosind a mere din grădină şi a pâine proaspăt scoasă din cuptor.

Sacnasiul oriental, piesa de rezistenţă

Trecând de tinda casei, interiorul, unde se ţineau deseori petreceri, cu patru camere funcţionale, sufragerie, dormitor, o bucătărie de iarnă şi o cămară, este cu adevărat spectaculos, în special prin sacnasiul oriental, rezervat odihnei şi primirii oaspeţilor. Dotat cu o sofa turcească, împodobită cu perne brodate, acesta păstrează şi acum obiecte de artă veche orientală, chilimuri, vase pentru ars mirodenii, narghilele şi ciubuce, măsuţe cu intarsii de sidef, alături de ţesături vechi de sidef, după cum ne-au explicat muzeografii de la „Casa de târgoveţ“.

Plafonul din lemn din sufragerie, sculptat în motiv stelat, o icoană de la Ierusalim, datată 5 iunie 1819, care a aparţinut hagiului Prodan, numeroasele piese de mobilier realizate prin intarsie de sidef şi obiectele de uz casnic-gospodăresc, realizate în ateliere vieneze sau locale, din alamă arată viaţa unui negustor înstărit şi a familiei sale, de la graniţa secolelor XVIII – XIX.

Povestea lui Hagi Prodan

Stăpânul, Hagi Ivan Prodan, cel care i-a dat numele, se pare că era de origine bulgară, sârbă sau aromână, fiind născut între 1775-1778 în regiunea Karlovo din Bulgaria centrală, unde, mai târziu, s-a ocupat de prelucrarea aramei.

În timpul războiului ruso-turc din 1793-1795, din cauza prigoanei otomane, s-a retras în Târgul Ploieştilor. Aici, se căsătoreşte cu fiica unui negustor renumit, Mariţa, care primeşte ca zestre casa mare, cu cerdac şi beciuri, unde se mută împreună, iar Hagi Prodan îşi instalează cherhanaua de arămie. În timp, mărindu-şi averea, devine fruntaş al breslei căldărarilor din Ploieşti, una dintre cele mai mari din Ţara Românească, după cum este consemnat în albumul Irinei Spirescu „De la Orient la Occident“, în care este inclusă şi „Casa Hagi Prodan“ din Ploieşti.

Ivan Hagi Prodan a locuit cu soţia în această casă, până la moarte, în 1849, dotând-o cu noi piese de mobilier, tablouri, icoane şi piese de argintărie. La moartea soţiei, Mariţa, în 1852, casa a fost închiriată, iar apoi vândută de moştenitorul direct în 1900-1902. Fiica sa, Elena-Lucsiţa, primea ca dotă, la căsătoria cu Ioan Nan-Cojocarul, la 1825, casa părintească, iar sora sa, Gherghina, a fost împroprietărită cu o altă casă cu prăvălie, în târg. La începutul secolului XX, casa era o ruină totală, dar prin grija arhitectului Toma Socolescu, casa a fost cumpărată de primărie şi restaurată. 

Astăzi, frumoasa casă din centrul oraşului este o adevărată lecţie de istorie a oraşului, o întoarcere în timp şi un exemplu de frumuseţe arhitectonică simplă.

Vă mai recomandăm

Porcii „maidanezi“ au fost stăpânii Ploieştiului timp de 80 de ani. Cum a rezolvat administraţia problema „Bagabonţilor râmători“

FOTO Ploieştiul de acum 100 de ani. Între bătăile cu flori de pe Bulevard şi eforturile administraţiei de a organiza un oraş modern

Poveşti de cartier din Ploieşti. Mimiu îşi trage numele de la un grec lacom, Bereasca a fost „Cartierul Demobilizaţilor“

Foto

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările