FOTO Excursie pe bicicletă, prin podgoriile din Dealu Mare. De la Ploieşti la Urlaţi, pe două roţi

Campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă propune o incursiune pe bicicletă printre frumoasele podgorii ale zonei Dealu Mare, într-o excursie de o zi, tocmai bună de parcurs într-o zi caldă de toamnă

Un traseu uşor, care se desfăşoară în cea mai mare parte pe asfalt, Ploieşti – Plopu – Vărbila – Urlaţi poate fi o alegere inspirată pentru o zi de mişcare în frumoasele peisaje ale zonei Dealu Mare. Şi, cum toamna se va instala în curând, culorile care vor îmbrăca dealurile sunt un argument în plus să scoateţi bicicletele la aer. Unde mai puneţi că este un traseu indicat inclusiv famiilor cu copii şi persoanelor cu mai puţină condiţie fizică.

La o distanţă de aproape 90 de kilometri de Capitală, zona a fost descoperită deja, pe bicicletă, de numeroşi turişti români şi străini, care au rămas impresionaţi de sălbăticia peisajelor din renumita zonă viticolă şi frumuseţea conacelor şi mănăstirilor de pe traseu.

Plecarea este din Ploieşti spre Bucov, pe DN1B, Ploieşti – Buzău. După aproximativ 10 kilometri, trebuie să faceţi stânga, la indicatorul spre Plopu. La ieşirea din această comună, drumul urcă printr-o pădure frumoasă care vă va scoate în Vărbila.

Mănăstirile Vărbila şi Jercălăi, de neratat pe traseu

Nu ar trebui să rataţi Mănăstirea Vărbila, un monument istoric de secol XVI în care s-a închinat Mihai Viteazul. Ansamblul medieval al mănăstirii, monument istoric de categoria A şi unul dintre cele mai vechi aşezăminte religioase din Prahova, şi-a recăpătat recent frumuseţea prin restaurările întinse pe o durată de patru ani, finanţate din fonduri europene.

În pădurea din Vărbila este amenajat şi marcat un traseu de cicloturism de 13km, pe drum pietruit şi poteci de pământ, de nivel mediu. Punctul de start/finish este Monumentul Eroilor de pe platoul Vărbila. De amenajarea acestuia, dar şi al unei „centuri“ de 20 km a Urlaţiului s-au ocupat voluntari din Clubul Tinerilor Inovativi Urlaţi, alături de Asociaţia ROI şi Cycling Romania, dezvoltată de ploieşteanul Mircea Crisbăşanu a abandonat o carieră de inginer în Olanda pentru a promova turismul pe bicicletă în regiunea Dealu Mare.

După o bucată de drum în coborâre dinspre mănăstire, veţi găsi indicatorul spre Urlaţi. Un alt popas pe care merită să-l faceţi este la Mănăstirea Jercălăi, realizată din lemn.

Povestea acesteia este una foarte interesantă - a fost ridicată în 1731 în apropierea oraşului Reghin şi timp de două secole a servit ca lăcaş de rugăciune credincioşilor din satul Luieriu (judeţul Mureş). Dăruită apoi familiei regale pentru Castelul Bran şi strămutată acolo în 1932, a început să se deterioreze după anul 1948. În 1956 a fost este demontată, transportată şi reasamblată la Cricov, în preajma ruinelor vechii biserici de zid a Schitului, actualul loc din satul Jercălăi.

Conacul Bellu şi degustare de vinuri

Drumul va ajunge în scurt timp la Urlaţi, iar cel mai frumos şi cunoscut reper al zonei este Conacul Bellu. Este ascuns pe un deal, într-o frumoasă poieniţă, o mică bijuterie arhitectonică. De un alb imaculat, renovat complet şi plasat într-un cadru ce-ţi taie răsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.

Pentru a vă întoarce spre Ploieşti puteţi urma ruta Urlaţi – Albeşti – Valea Călugărească – Ploieşti, traseul total având o lungime de aproximativ 74 de kilometri lungime, cu o diferenţă de nivel de 210 de metri.
Dar, dacă tot ajungeţi în zonă nu ar trebui să rataţi o degustare de vinuri la Crama Urlăţeanu, unde veţi afla şi o parte din secretele fabricării licorii bahice.

Proiectul de cicloturism dezvoltat în zona Dealu Mare de Mircea Crisbăşanu a cucerit şi a obţinut o finanţare de 5.000 de euro pentru încurajarea turismului pe bicicletă în zona Urlaţi. „Ne-am propus ca zona Dealul Mare să câştige şi o altă etichetă decât aceea de zonă viticolă, iar explorarea ei pe bicicletă să o transforme într-o destinaţie recunoscută pentru cicloturism în România, dar şi în Europa“, spune despre proiect Mircea Crisbăşanu.

Proiectul turistic va aduce zonei şi beneficii economice, prin organizarea de popasuri culinare în gospodăriile localnicilor, dar va implica activ şi comunitatea din Urlaţi, în special tinerii.

Articole despre frumuseţile acestui ţinut au apărut atât în ediţia din România a National Geographic cât şi în cotidianul britanic The Guardian.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Jurnal de vacanţă. Pe urmele bandei lui Coroi şi a sarmalelor lui Sadoveanu în mijlocul pădurii nesfârşite de la Guranda

Parcul Natural Comana, smaraldul din apropierea Capitalei: trasee de făcut la pas prin pădure, plimbări cu barca şi zbor cu motoparapanta

Secretele Drumului Romanilor din Munţii Bârgăului. Ce frumuseţi dezvăluie vechiul drum pietruit

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător

Lumea celui mai bătrân morar din Transilvania

FOTO VIDEO Staţiune de lux, cu terenuri de golf şi spa, într-un sat din Sălaj

FOTO VIDEO Castrul roman de la Buciumi, primul sit arheologic din ţară la care turiştii vor ajunge cu liftul

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

→

Imaginea 1/11: bicicleta dealu mare foto cyclingromania.ro