FOTO „Reparaţiunea“ care nu a mai fost. Ministrului Kogălniceanu i-a fost teamă să se dueleze cu Alexandru Candiano-Popescu
0
Un episod mai puţin cunoscut al istoriei noastre este cel în care Candiano-Popescu, celebrul conducător al evenimentelor de la 8 august 1870, cunoscute sub numele de „Republica de la Ploieşti“, l-a provocat la duel pe ministrul de interne Mihail Kogălniceanu. Ca un amănunt amuzant, Candiano este şi autorul volumului de versuri „Când n-aveam ce face“
În secolul al XIX-lea la români, duelurile, ca şi revoluţiile, erau apanajul militarilor, dar şi al oamenilor aparţinând clasei conducătoare. Dat fiind impactul emoţional trezit în societate de astfel de evenimente a căror frecvenţă nu era totuşi foarte mare, autorităţile au interzis această practică. Cu toate acestea duelurile au continuat să aibă loc.
Istoricul ploieştean Dorin Stănescu ne-a ajutat cu informaţii inedite despre episodul puţin cunoscut al provocării la duel lansate de Candiano-Popescu ministrului de Interne Mihail Kogălniceanu.
În 1869, Candiano Popescu părăsise armata, participase la detronarea lui Cuza (în februarie 1866) şi era cunoscut ca agitator politic şi proprietar de ziar la Ploieşti. Ulterior a devenit avocat şi general al Armatei Române şi va fi iniţiatorul mişcării republicane antidinastice, îndreptată împotriva lui Carol I din 20 august 1870, cunoscută sub numele de Republica de la Ploieşti. Mai târziu a scris şi volumul de versuri „Când n-aveam ce face“.
Între 1868-1870, Mihail Kogălniceanu a îndeplinit funcţia de ministru de interne, calitate în care a organizat alegerile din 1869 care, la Ploieşti, au consemnat un grad foarte mare de violenţă exercitată de oficialităţi faţă de gruparea din opoziţie.
Manevrele guvernului au dat greş, iar la Ploieşti, opoziţia a obţinut o victorie zdrobitoare. Evenimentele din 1869 au fost destul de tensionate, garda civică orăşenească a fost dizolvată prin decret domnesc, iar Kogălniceanu a venit la Ploieşti şi ar fi rostit critici la adresa fruntaşilor opoziţiei şi implicit la adresa lui Candiano Popescu.
Pe atunci, Candiano Popescu era un tânăr de 28 de ani, cu mari ambiţii: era proprietar al unui ziar – („Perseveranţa” – închis de autorităţi şi redeschis de proprietar sub numele de „Democraţia”) se afla în legătură cu I.C.Brătianu, C.A.Rosetti, Eugeniu Carada şi alţi oameni politici marcanţi ai epocii. De profesie militar, deci stăpânind bine arta armelor, dar având şi un temperament coleric, tânărul Candiano l-a provocat la duel pe Mihail Kogălniceanu, simţindu-se jignit de vorbele rostite de acesta la adresa lui.
Astfel, în ziarul ,,Democraţia“, pe prima pagină, cititorii puteau vizualiza următorul anunţ: „Domnule Cogălnicene M-aţi insultat la Ploesci; Sunteti dator a-mi da o reparaţiune. Nu v-o cer acum, căci vă veţi piti dupe titlul de ministru. Ascept însă trimişii D-tale a doua zi dupe eşirea din Minister, la amiadzi, calea Târgiviscea, nr.50. A.Candiano-Popescu“.
Lui Kogălniceanu i-a fost teamă să se dueleze
Mihail Kogălniceanu avea la acea dată 53 de ani, iar duelul cu un tânăr de 29 de ani şi militar de carieră pe deauspra, care avea şi reputaţia de bătăuş şi scandalagiu în oraşul său, era un real pericol. În plus, un duel nu ar fi servit reputaţiei sale de mare om politic. Ce ar fi însemnat să răspundă provocărilor tuturor persoanelor, de a acest gen, din principat?
Iată de ce, după ce n-a mai fost ministru, în ianuarie 1870, Mihail Kogălniceanu i-a trimis un bilet lui Candiano pe care acesta l-a publicat în ziarul său în numărul din 5 februarie 1870:
„Declaraţiune
La provocaţiunea ce mi-a făcut Domnul Candiano Popescu pentru cuvintele ce în privinţa D-sale aş fi rostit în Ploiesci cu ocasiunea mergerei mele în acel oraşu, pe timpul alegerilor, declar că chiar de atunci am publicat prin monitor că cuvintele mele au fost ne esact reproduce. Asemenea şi acum asigures că n-a fost în cugetarea mea de ainsulta pe domnul candiano-Popescu şi că nu m-am servit de nici un cuvent ofensatoriu în privinţa d-sale.
Spre a da însă şi o mai complectă satisfacţiune susceptibilităţei domnului Candiano Popescu mă grăbesc de a retracta ori-ce espresiune care ar fi de natură să atingă onoarea D-sale.
Domnul Candiano Popescu este liber de a face cu acesta ori ce întrebuinţare va voi.
Cogălniceanu 30 ianuarie 1870“.
Cu siguranţă că satisfacţia lui Candiano Popescu a fost mare, el a reluat anunţul şi în următoarele 2-3 numere ale ziarului, poate şi pentru a-şi spori faima.
Oricum, peste câteva luni, la 8 august 1870, avea să intre în istoria naţională, dar şi în cea literară, cu „Republica de Ploieşti“, redată în presă sub numele de „tulburările de la Ploesci“, evenimente pe care I.L. Caragiale le tratează cu o infinită ironie în comedia „D-ale carnavalului“.
Se încarcă comentariile...
