FOTO VIDEO Frumuseţea tradiţiilor şi a costumului popular. Nuntă autentic românească, la Ploieşti
0
Dragostea pe care şi-o poartă unul altuia, portului tradiţional şi vechilor tradiţii i-a determinat pe doi tineri din Ploieşti să spargă barierele şi să se căsătorească într-o ceremonie autentic românească. Mirii şi nuntaşii au purtat costume populare, au ascultat oraţii şi au mâncat doar bucate tradiţionale
Unul din primele lucruri pe care le-au făcut împreună Dragoş şi Claudia (fostă Preda) Pîrvu, la scurt timp după ce s-au cunoscut şi au aflat că împărtăşesc admiraţia pentru tradiţiile româneşti, a fost să cumpere un costum popular bărbătesc. „L-am purtat foarte des şi mai apoi am aflat că este un costum tradiţional de mire. A fost un semn“, povesteşte Dragoş.
Nu o dată, cei doi tineri din Ploieşti au cutreierat ţara, îmbrăcaţi în porturi populare, astfel că decizia de a-şi uni destinele într-o ceremonie autentic românească a fost firească. Spaţiul nu putea fi altul decât clădirea istorică a oraşului, casa-muzeu a negustorului Hagi Prodan, de la 1785, cu prispă largă şi foişor, în curtea căreia, sâmbătă, au părut să ia viaţă vremuri de demult, cu oameni frumoşi şi senini, îmbrăcaţi în costume populare din toate zonele ţării.
Portul tradiţional vine din memoria colectivă
Dorinţa mirilor ca toţi nuntaşii să vină la originala cununie civilă în portul popular a fost primită cu braţele deschise de o parte din rude şi prieteni, pe când alţii au fost mai reticenţi. „La început s-au simţit stânjeniţi, dar după ce costumul li s-a aşezat pe corp s-au simţit şi s-au mişcat foarte firesc. Este aşa cum mă aşteptam, pentru că portul tradiţional vine dintr-o istorie îndelungată şi face parte din memoria noastră colectivă. Ar trebui să ne îmbrăcăm astfel cât mai des şi sper ca, după nunta noastră, măcar o parte din invitaţi să mai poarte costumele populare şi la alte evenimente“, spune mireasa, care este de profesie arhitect.
Pentru a face rost de toate costumele populare necesare, mirii le-au închiriat din colecţii private sau au făcut apel la muzee, inclusiv Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, şi instituţii de cultură care s-au dovedit receptive la inedita ceremonie.
Dragoş şi Claudia au purtat, la rândul lor, un costum de mire de pădurean din zona Hunedoarei şi o ţinută tradiţională de mireasă din zona Muscelului, vechi de peste 50 de ani. Mireasa a avut în păr flori şi o maramă, iar un tânăr i-a ţinut mirelui „steagul“.
Oraţii, ladă de zestre şi bucate româneşti
Printre puţinele lucruri „moderne“ de la ceremonia care s-a desfăşurat pe prispa casei Hagi Prodan au fost ofiţerul şi registrul de stare civilă în care cei doi au semnat pentru încheierea căsătoriei. După, nuntaşii au ascultat oraţii de nuntă, recitate de un staroste, au ciocnit cu vin din cănuţe de lut, iar mirii au trecut pe sub spice de grâu, ţinute de nuntaşi.
Inclusiv spaţiul în care s-a organizat petrecerea, în terasa de vară din curtea muzeului, a fost decorat conform tradiţiilor, cu ştergare, ulcioare şi covoare tradiţionale, iar pe mese au fost aşezate fotografii vechi, de la nunţi româneşti. Cu ajutorul unui etnograf, mirii au organizat şi o expoziţie în care, la loc de cinste, a stat lada miresei.
„În lada de zestre, mireasa punea tot ce a lucrat înainte să se căsătorească şi, obligatoriu, o icoană cu Maica Domnului. De asemenea, era pregătită o turtă, aşezată pe un pat de spice, iar lângă, o cană plină cu vin, semnificând belşugul. Lângă ladă stătea şi ulciorul de nuntă de care era legată o batistă lucrată de mireasă. În momentul în care unul dintre cei doi soţi murea, batista se sfâşia în două, astfel ca în veşnicie să se reîntâlnească“, povesteşte Claudia semnificaţia câtorva din vechile tradiţii româneşti.
Nici masa de la petrecere nu a făcut excepţie. Bucatele au fost exclusiv româneşti, băuturile au fost doar naturale, de la siropuri şi până la ţuică, afinată şi vin pregătite în gospodărie, iar prăjiturile au fost coapte de mamele celor doi miri şi de prietene. Voia bună a venit de la muzica veche, căutată îndelung prin arhive de cei doi miri.
„Amândoi am vibrat la ideea de a organiza o astfel de nuntă şi am acţionat în consecinţă. Am încercat să refacem toate tradiţiile de nuntă româneşti, pentru a le reaminti cât mai multor oameni frumuseţea lor, să punem o piedică în calea uitării şi a dispariţiei obiceiurilor strămoşeşti şi a costumului popular“, este dorinţa celor doi miri originali.
Vă mai recomandăm
FOTO Casa cu muşcate în cerdac a negustorului Hagi Prodan, clădirea istorică a Ploieştiului
FOTO Cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud
Se încarcă comentariile...
