FOTO Vie culeasă cu deţinutele de la Penitenciarul Târgşor: „Aici timpul trece repede şi respirăm aerul de libertate“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentanţii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească plătesc oameni din închisoare să le culeagă strugurii, pentru că alţi muncitori nu sunt interesaţi.

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la Valea Călugărească (judeţul Prahova), cel mai mare de acest fel din ţară, a ajuns să apeleze la ajutorul deţinutelor de la Penitenciarul de Femei Târgşor pentru a nu rămâne cu strugurii în vie. Criza de mână de lucru necalificată i-a determinat pe reprezentanţii Institutului să găsească o soluţie pentru a salva producţia de struguri din acest an. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când instituţia a apelat la penitenciarele din judeţ ca să nu rămână cu strugurii în vie.

30 de femei, toate condamnate la închisoare, au ales să vină să muncească în vie la Valea Călugărească. Acestea lucrează la vie în baza unui contract de muncă, câştigă o zi de libertate la patru muncite, iar timpul trece mai repede afară decât între cei patru pereţi ai celulei.

Imagine indisponibilă

Doar deţinutele care execută pedeapsa în regim semideschis au dreptul să vină să muncească în afara penitenciarului FOTO Diana Frîncu

Mariana Mareş este una dintre deţinutele de la Târgşor care ajută la culesul viei. Este o oportunitate de care nu se bucură orice persoană aflată în detenţie. Contează foarte mult ca fapta pentru care a fost încarcerată să nu fi fost săvârşită cu violenţă. Mariana a fost condamnată la trei ani şi opt luni de închisoare pentru contrabandă cu ţigări. Acasă o aşteaptă doi copii, iar durerea ei cea mare este că nu i-a fost alături fetiţei sale în prima ei zi de şcoală. Culege strugurii cu gândul că mai are de executat doar cinci zile din pedeapsă, iar de săptămâna viitoare va fi alături de familia ei.

„Pentru noi este mult mai bine, că ieşim din mediul ăla şi ne integrăm în societate. E aer liber, e altceva. Am muncit toată pedeapsa, la bucătărie, la zootehnie, iar acum este al treilea punct de lucru al meu. De când sunt aici am învăţat că trebuie să preţuiesc libertatea, mai ales pentru copii, pentru că ei suferă cel mai mult. Acasă mă aşteaptă două fete, una de 20 de ani şi cea mică de şapte ani. Mă aşteaptă mai ales cea mică, pentru că este în clasa I. N-am reuşit să merg cu ea în prima zi de şcoală“, spune Mariana Mareş

„Respirăm aerul ăsta, aerul de libertate“

Pe rândul paralel cu cel unde culege Mariana se află Cornelia Chirbea. Are 50 de ani, iar de aproape un an a fost încarcerată într-un dosar de trafic de persoane şi constituire de grup infracţional. Este un dosar celebru în Prahova. Co-inculpat a fost şi Nicuşor Rotaru, fostul comandant al Poliţiei Mizil, dar în cazul lui instanţa încă nu s-a pronunţat. Cornelia spune că a ajuns în această situaţie dintr-o greşeală a copiilor săi şi susţine că ar fi o victimă colaterală. Are de executat patru ani de detenţie, iar munca la vie o ajută ca timpul să treacă mai repede şi să nu se mai gândească la cei rămaşi acasă.

„Este o oportunitate pentru noi faptul că ieşim afară pe poarta penitenciarului. Contează foarte mult pentru noi. Respirăm aerul ăsta, aerul de libertate. Nu mai stăm închise acolo. E foarte bine. Nu este greu, ne relaxează. Seara ajungem la cameră, facem o băiţă, mâncăm, ne aşezăm în pat şi ne uităm la televizor, altceva nu avem ce să facem. Acasă mă aşteaptă copiii şi maică-mea, care are 85 de ani şi pe care trebuia să o ajut eu să culeagă via şi acum culeg via în altă parte. Asta e. Am învăţat din greşelile mele. Avem timp aici să stăm să ne gândim unde am greşit, ce am greşit, ce am făcut. Îi mulţumim domnului director pentru că ne-a putut oferi un loc de muncă, să putem ieşi afară, să nu mai stăm înăuntru şi să gândim negativ, unde să nu mai stăm cu gândul la ce-or face ai noştri acasă. Aici e altceva“, spune Cornelia Chirbea.

Imagine indisponibilă

Cornelia Chirbea spune că munca în vie o ajută să nu se mai gândească tot timpul la ceea ce se întâmplă acasă FOTO Diana Frîncu

Lângă Cornelia, o altă femeie, trecută de 40 de ani, munceşte cu capul aplecat şi în linişte. Se află în Penitenciarul din Târgşor de anul trecut din luna martie, „dintr-o greşeală“, iar în patru luni va intra în comisia de liberare condiţionată. Şi pe ea, ca pe majoritatea fetelor din vie, o aşteaptă copiii acasă. Are doi băieţi şi o fată, toţi trecuţi de vârsta majoratului, iar speranţa ei este ca atunci când va părăsi penitenciarul să-şi poată relua locul de muncă la call center-ul unde lucra înainte.

„Am avut o colegă de muncă de care m-am apropiat. Nu ştiam că se ocupă cu metoda «Accidentul», cu înşelăciunea. Am vrut să fac un bine, să ajut, şi am căzut şi eu“, susţine femeia.

Imagine indisponibilă

Marinela Labă speră să se poată întoare la vechiul loc de muncă atunci când va ieşi din închisoare FOTO Diana Frîncu

Cine şi cât câştigă

Contractul dintre Penitenciarul Târgşor şi Institutul Viticol de la Valea Călugărească este în beneficiul ambelor părţi. Institutul are garanţia că se poate baza pe oameni care nu vor mai părăsi locul de muncă, iar penitenciarul primeşte în schimb 60 la sută din valoarea contractului.

„Situaţia la noi este ca şi în alte unităţi care produc struguri, în sensul că nu mai găseşti forţă de muncă sau dacă o găseşti, negociezi astăzi un tarif, iar a doua zi oamenii cer mai mult. Dacă nu-i dai, oamenii pleacă în altă parte. Plecând de la acest considerent, din 2014 tot avem greutăţi. Spre exemplu anul trecut am avut doar şapte oameni la recoltat, cetăţeni moldoveni, pentru că noi lucram în mod tradiţional cu moldoveni, dar nici aceştia nu au mai venit. A fost foarte greu, chiar cumplit. Am apelat anul trecut şi la alte echipe din alte localităţi, dar randamentul era foarte mic. Cereau foarte mult, nu-şi făceau nici minimun de muncă şi erai obligat să-l plăteşti o zi întreagă“, a declarat Ion Marin, directorul Institutului de la Valea Călugărească.

Imagine indisponibilă

Deţinutele muncesc opt ore pe zi la vie, cu pauză de masă şi au garanţia că atunci când vor ieşi din detenţie vor pleca acasă cu o sumă de bani FOTO Diana Frîncu

Acesta a precizat că deţinutele sunt plătite cu 11,45 de lei pe oră, iar contractul cu penitenciarul este semnat pe două săptămâni cu posibilitate de prelungire. Deţinutele primesc însă doar 40 la sută din sumă, restul intrând în vistieria penitenciarului.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite