Ploieşti

articolul anterior articolul urmator

INTERVIU Bogdan Toader, preşedintele CJ Prahova, despre soluţiile găsite la traficul de coşmar de pe DN1

1
20 Apr 2017 16:24:26
Autor: Diana Frîncu
Bogdan Toader (dreapta), preşedintele Consilului Judeţean Prahova   FOTO Diana Frîncu
Bogdan Toader (dreapta), preşedintele Consilului Judeţean Prahova   FOTO Diana Frîncu

Rezolvarea traficului de coşmar de pe Drumul Naţional 1, pe tronsonul care traversează staţiunile din zona Văii Prahova, se află şi în mâinile Consiliului Judeţean Prahova, instituţie care trebuie să facă demersurile necesare găsirii unei alternative la această rută sufocată de maşini.

Bogdan Toader (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Prahova explică ce variante are în prezent instituţia pe care o conduce şi care sunt variantele identificate de proiectanţi pentru ca România să nu mai fie ruptă în două părţi din cauza aglomeraţiei de pe cel mai important drum din ţară. 

În prezent s-a ajuns la un compromis cu Compania Naţională de Drumuri şi s-a ajuns la varianta unor centuri ocolitoare ale localităţilor Câmpina, Comarnic şi Buşteni, care să preia o parte din traficul de pe DN1. În ce fază se află aceste proiecte ne explică preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, într-un interviu acordat în exclusivitate ziarului Adevărul.

Adevărul: Este clar pentru toată lumea că Autostrada Comarnic- Braşov nu se va concretiza prea curând. Consilul Judeţean Prahova ce alternative are pentru a încerca să fluidizeze traficul pe DN1 pe tronsonul staţiunilor de pe Valea Prahovei? Până la urmă este mai degrabă o chestiune de siguranţă naţională decât de confort.

Bogdan Toader: În luna ianuarie, atunci când am început să analizăm proiectele care puteau fi depuse pentru PNDL (Programul Naţional de Dezvoltare Locală, n.r.), pentru finanţare, a intrat în calcul şi centura ocolitoare a municipiului Câmpina, odată cu drumul DJ 102, care leagă Câmpina de comuna Valea Doftanei. În acel moment am preluat proiectele vechi care existau, iar pentru această centură ocolitoare, am văzut cele patru variante, date de proiectantul care a executat această proiectare şi am ales varianta cea mai puţin costisitoare cum este şi normal. Şi ca durată de execuţie şi din punct de vedere al costurilor aferente lucrării. Iar cea pe care ne-am axat noi ar avea undeva la 18 kilometri, fiind cea mai scurtă dintre cele patru variante. Unda dintre ele, de exemplu, avea  24 de km. Gândirea noastră a fost scoaterea traficului greu din interiorul municipiului Câmpina şi ajutarea localităţii Băneşti care îşi doreşte înfiinţarea unui parc industrial pentru că are disponibil un teren de o sută de hectare. În plus, traficul greu care merge către Valea Doftanei să aibă lejeritate pentru că, dacă se va concretiza acest drum, ar fi o variantă pentru DN1. Nu va mai fi făcut de CNADNR, pentru că dânşii au refuzat să preia proiectul

Au şi o explicaţie?

Nu se justifică din punct de vedere al costurilor în primul rând, iar în al doilea rând, infrastructura existentă este foarte greu de adaptat pentru un drum naţional. Exact aşa au spus. În sensul că drumul are o lăţime de şase meteri, conform STAS-ului unui drum judeţean şi, ca să devină drum naţional, trebuie să aibă 11 metri, deci trebuie lăţit, iar pe multe porţiuni ale drumului nu există această posibilitate. Noi am făcut proiectul de Hotărâre de Guvern, am înaintat către dânşii (CNADNR n.r.) cu intabulare, am avut nişte costuri în urma acestei lucrări, dar am fost refuzaţi. Acum trebuie să avem grijă de el, trebuie să începem să reabilităm acest drum. Avem 4 kilometri de covor asfaltic anul acesta, este puţin, faţă de 14 cât are tot drumul, dar este un prim pas.

Când încep lucrările

Ca şi execuţie nu suntem atât de optimişti. Sperăm ca anul acesta să realizăm tot ce înseamnă proiectare şi ce înseamnă autorizaţie de construire. Aşteptăm începutul anului viitor din două motive. Să vedem dacă putem să-l prindem pe PNDL, investiţia la ce am evaluat noi este destul de costisitoare.

Cât asigură Guvernul prin acest program de dezvoltare locală

Aproape de 90 la sută, dar trebuie să venim şi noi cu o cofinanţare. Nu putem cere finanţare sută la sută. PNDL este mult mai flexibil decât finanţarea pe fonduri europene. Adică acceptă ca lucrarea să fie deja în  derulare. Eu o contractez, iar ei o preiau de la acest moment, în plus decontările se fac lunar.

Dacă ne întoarcem la centura ocolitoare, anul acesta speraţi să finalizaţi tot ce înseamnă documentare pentru că în 2018 să puteţi accesa fonduri prin PNDL în vederea execuţiei lucrărilor?

Putem să ţinem licitaţia pe perioada iernii, dacă noi finalizăm toate documentele în octombrie, până se aprobă bugetul în februarie anul viitor putem să derulăm procedura achiziţiei. Au şi spus, dacă aveam acum proiectul gata, lucruile se mişcau mai repede.  Noi nu aveam proiectul pentru că, iniţial, acesta a fost la CNADNR şi a trebuit să vorbim cu cei care au proiectat, să obţinem documentele să vedem care variantă este mai bună  din toate punctele de vedere. Am eliminat  varianta cea mai costisitoare, care cuprindea două poduri mari şi greu de realizat.


Banda roşie, pronind de sub pasajul suprateran de la intare în Câmpina, reprezintă varianta aleasă pentru centura de ocolire a municipiului Câmpina  FOTO Diana Frîncu

Am rămas pe varianta 1 a centurii ocolitoare a municipiului Câmpina care este şi cea mai ieftină, aproximativ 12 milioane de euro. Este o estimare. În această estimare nu intră legătura cu Băneştiul, podul peste Doftana pentru că nu este inclusă în drumul propriu-zis, dar pe care va trebui să îl facem pentru că vor dori şi cei din Băneşti o legătură cu centura. Podul se va construi odată cu proiectul de centură,Centura ocolitoare nu va ajuta în mod special la fluidizarea traficului, ci va ajuta localităţile din jur în ideea în care Parcurie Industriale din Câmpina şi Băneşti se vor concretiza. Am vorbit cu primarii din zonă, iar această centruă i-ar ajuta foarte mult pentru că orice firmă care va veni să investească în zonă va dori o infrastructură adecvată. Vă daţi seama, dacă se va face şi centura Comarnic – Braşov atunci va avea deschidere către autostrada Bucureşti-Ploieşti,  prin DN1 şi spre Braşov prin DN1 şi centură.

Problema traficului pe DN1 nu este neapărat în zona Băneşti – Câmpina, ci de la Comarnic spre Braşov.

Acum două săptămâni am avut vizită în teren de la CNADNR cu un domn secretar de stat, Ovidiu Flori pentru patru probleme în zona Azuga-Sinaia. Prima problemă abordată a fost avizul de la Primăria Azuga pentru centura ocolitoare a localităţii Buşteni. Pentru că această centură iese exact lângă spitalul din Azuga, au solciitat nişte parapeţi pentru protejarea fonică a spitalului. Am ajuns la o concluzie cu dumnealor. Se vor face acei parapeţi, dar nu la acest stadiu. Acum avem nevoie de avizul Primăriei astfel încât să se ţină licitaţia, proiectarea şi execuţia fiind în sarcina celui care va câştiga licitaţia. Vom avea grijă să prevedem şi acele panouri pentru izolare fonică. Vor fi realizate două centuri de ocolire, una la Comarnic şi alta la Buşteni.

Unde anume vor fi executate centurile ocolitoare despre care vorbiţi? De unde porneşte prima centură din Comarnic

În dreptul complexului comercial Mega Image de la intrare în Comarnic se face o stradă la stânga. Pornind de aici, centura va merge exact paralel cu râul Prahova şi va traversa calea ferată printr-un pasaj suprateran, exact la ieşire din oraş, unde se va uni din nou cu DN1. Ieşirea înapoi în DN1 este partea cel mai greu de construit.


Planşele unde sunt indicate traseele celor două centuri de ocolire ale oraşelor Comarnic (stânga) şi Buşteni FOTO Dian Frîncu

La Comarnic am întâmpinat problema realizării unui sens giratoriu care va trebui realizat la intrare aspre Mega Image. Ni s-a spus că există riscul unei aglomerări, pentru că aici, din cartierul Ghioşeşti, aflat pe partea dreaptă a DN1, coboară toată lumea. Le-am explicat celor de la Comarnic că nu va exista această problemă, şi în plus o să se aleagă cu un drum gratis, făcut de CNADNR care la un moment dat, când se va face autostrada, le va da posibilitatea să închidă centrul oraşului pentru două zile de festival, de exemplu, iar avantajele sunt cu mult mai multe. I-am întrebat: Care este dezavantajul vostru? Vă veţi trezi la un moment dat că veţi avea trei variante de a ieşi din Comarnic, autostrada, DN1 şi centura ocolitoare. Pentru traficul greu va fi foarte benefic. Am reuşit să-i conving, dar asta se întâmpla pe vremea când Matache (Iulian Matache n.r.) era ministrul Transporturilor. Am mers cu domnul Matache la Comarnic, să-i convingem. Era un vid de putere la Primăria Comarnic atunci. Plecase domnul Botoacă (Dorian Botoacă, fost primar al oraşului Comarnic n.r.), era un interimar în funcţie, care nu prea vroia să continue proiectele ...dar i-am convins să ne dea avizele necesare.

Iar centura de la Buşteni? Ce traseu aţi identificat?

Se intră în Buşteni, se face dreapta şi se merge paralel cu DN1 până în dreptul localităţii Azuga. Cei din Buşteni au Studiile de Fezabilitate făcute, s-a ţinut licitaţia, dar a fost suspendată şi proiectul a fost abandonat din decembrie 2015. Atunci s-a sistat totul. Nu mă întrebaţi de ce. Atunci am fost la domnul Cătălin Humor, pe vremea aceea director la CNADNR şi ne-a dat asigurări că se continuă proiectul. Când s-a schimbat din nou directorul, în 2015, am fost din nou la alt domn, Cristian Andrei, era interimar ...iar acum am reluat problema la domnul ministru Alexandru Cuc. Problema  cea mare este că nu există continuitate la conducerea unei instituţii. Până se preiau problemele sau se prioritizează proiectele să fiu mai exact, durează între patru şi şapte luni de zile ca să-şi facă o strategie clară. Noi sperăm că am reuşit prin intermediul parlamentarilor pe care îi avem în comisiile de Transport, Industrie şi Servicii şi am reuşit să prindem anul acesta, lucrările pe zona aceasta, să le bugetăm la nivel de Ministerul Transporturilor, pentru că ele, în 2016, nu au avut prevedere bugetară pentru execuţie.

Puteţi preciza când vor începe aceste lucrări la realizarea centurilor ocolitoare?

Trei ani de zile am militat cu domnii parlamentari, prin adrese şi cu primarii din zona Băneşti, Câmpina Floreşti pentru acele separatoare de sens. Trei ani de zile. S-au ţinut licitaţii peste licitaţii. În sfârşit le avem după patru ani. Anul trecut au fost montate şi mai trebuie să monteze câteva. Mi-e foarte greu să dau o estimare pentru ce trebuie să facă altcineva.

Sens giratoriu la ieşire din Sinaia

Decizia pentru începerea execuţiei la centurile ocolitoare o ia CNADNR?

Da, exact. Sunt totuşi optimist pentru că au venit la Azuga şi am discutat problema aceasta şi i-am văzut pe dânşii interesaţi. Un secretar de stat şi o delegaţie destul de impresionantă, erau proiectanţi şi directori din cadrul CNADNR. Ei au venit interesaţi de această centură ocolitoare de la Buşteni. Presupun că la Comarnic nu aveau probleme.

Ceea ce vă pot spune sigur este că se va construi destul de repede sensul giratoriu de pe centura Sinaia în locul în care se intersectează cu drumul care coboară din staţiune, la ieşirea spre Buşteni. Am mers să discutăm cu domnul primar, proaspăt repus în funcţie şi ei spun  că, pentru rezolvarea punctelor negre de circulaţie este necesar un sens giratoriu, dar asta nu înseamnă că se şi fluidizează foarte mult circulaţia, ci se rezolvă doar problema accidentelor de acolo. Dânsul nu vroia să dea aviz până nu se face o bandă dinspre Buşteni spre Sinaia pe urcare pe lângă sensul giratoriu, iar CNADNR a spus că nu este prevăzut în proiect pentru că nu este vorba despre o fluidizare a traficului, ci doar de rezolvarea unui punct negru, doar pentru siguranţa circulaţiei. Va fi doar un sens giratoriu care se va realiza foarte repede. Aici pot să spun că se va realiza în câteva luni pentru că  au şi lucrarea contractată, dar, pentru că nu au primit avizul de la Sinaia, a fost abandonată. Acum s-a rezolvat.

Este un loc foarte îngust acolo. Cum va fi rezolvată problema traficului în timpul execuţiei lucrărilor

Două luni de zile va fi afectat traficul în zonă, asta este clar, dar se poate lucra şi pe timpul nopţii. Trebuie să rezolvăm şi această problemă

Se desfiinţează intrarea în Ploieşti de la Metro

Cu intrarea în Ploieşti dinspre Braşov ce se întâmplă. Este un punct nevralgic acolo, unde se întâmplă des accidente

Noi nu putem noi, Consiliul Judeţean, să investim într-un drum naţional. Ar fi deturanre de fonduri. Eu, dacă mi-aş dori ceva, ar fi un sensul giratoriu la intrarea dinspre Sinaia în Ploieşti. Nu putem, pentru că nu este drumul nostru. Dacă ar fi al nostru, am face un sens giratoriu, am face exproprieri. Am făcut lucruri mult mai complicate şi mult mai costisitoare, şi avem banii necesari, nu este o problemă, dar nu avem voie. Decât să ne rugăm de cei de la CNADNR.

Şi de ce nu o faceţi?

Păi ne rugăm, doar că CNADNR are anumite priorităţi şi anume autostrăzile şi drumurile expres. Am găsit totuşi o soluţie pentru intrarea în Ploieşti dinspre Valea Prahovei şi va fi implementată curând, dar vă mărturisesc că mie nu-mi convine soluţia asta. Va fi închis sensul giratoriu de la Metro şi se va construi un sens giratoriu  în dreptul benzinăriei Lukoil. Va fi construit foarte uşor de CNADNR. S-a primit avizul de la IGPR, care a şi insistat pe chestiunea asta şi se va intra pe lângă Decathlon în Ploieşti. CNADNR a spus că este varianta pe care o agreează şi pe care o construiesc destul de repede, urmând ca noi să construim pasajul de la Buda, altă variantă pentru intrarea în ploieşti, care ar mai fluidiza traficul .

Proiectul de extindere a canalizării, blocat de un litigiu

Dacă renunţăm la situaţia complicată de la suprafaţă, şi intrăm puţin pe sub pământ... Problema cu Hidro Prahova cum se va rezolva, având în vedere că un proiect de extindere a canalizărilor din mai multe oraşe din judeţ, finanţat cu fonduri europene, este blocat din cauza unui dosar penal, dar şi din cauza unui litigiu între constructor şi Hidro, societate aflată în subordinea CJ Prahova.

Sunt două proiecte blocate. CL8, afectează Câmpina Băneşti şi Vălenii de Munte. Vălenii de Munte este 92 la sută realizat, Câmpina, 50 la sută şi Băneştiul 84 la sută. Constructorul, Cast Băneşti, a solicitat rezilierea contractului. A invocat în vederea rezilierii contractului neplata unor facturi de către Hidro. Au fost la Curtea de Arbitraj. Acolo a câştigat CAST-ul , iar în acest momentul se face o expertiză pentru rest de executat şi se va ţine licitaţia pe acest rest. Rămâne în litigiu ce s-a executat, pentru că constructorul afirmă că are confirmate lucrări executate de 11 milioane de lei, iar Hidro susţine că de decontat au rămas doar 5,4 milioane de lei. Litigiu va exista, dar măcar să existe această licitaţie pe restul de executat. La CL1, care este staţia de epurare de la Poiana Câmpina, tot o lucrare realizată cu Cast Băneşti, cu care s-a reziliat şi în acest caz contractul, se ţine deja procedura de achiziţie publică pentru constructorul care să execute lucrarea.

Acest proiect este fazat. Restul de bani va veni din masterplanul, faza a doua. Este aprobat.  Este pe POIM (Programul Organizaţional Infrastructură Mare), nu s-a semnat încă contractul de finanţare, pentru că la nivelul Guvernului, Autoritatea de Management (A.M) nu este acreditată. Sunt cei care fac decontările la nivelul Guvernului, dar ei trebuie acreditaţi de către Comisia Europeană. A.M nu este acreditată astfel încât să semnăm contractul pe POIM. Este vorba despre 230 milioane de euro, din care aproximativ 40 se vor duce pe ce nu am executat.

Deci în niciun caz în acest an nu vor reîncepe săpăturile în Câmpina pentru reluarea lucrărilor la extinderea canalizării

Nu cred. Slabe şanse pentru că acum există un litigiu care va ajunge probabil în instanţă. Pentru că cei de la firmă spun că au lucrări executate  şi neplătite, iar Hidro spune că lucrările nu sunt confirmate de către ingineri şi diriginte, astfel încât nu poate să deconteze.

Unde se va construi noul Spital Judeţean

O altă problemă presantă este cea a sitemului medical. Se tot vorbeşte de ani de zile că se va construi un nou spital judeţean. Sunt ani de zile de când se tot abordează acest subiect în diverse legislaturi şi nu se întâmplă nimic.

Am prevăzut realizarea unei aripi noi la Spitalul Judeţean pentru ca vom investi 12 milioane de euro. Faptul că există o singură Unitate de Primiri Urgenţe la nivelul Judeţului este o problemă foarte mare. Ajută foarte mult oraşe precum Vălenii de Munte, Câmpina ş.a pentru că cetăţanul, negăsind cameră de primiri urgenţe la nivelul spitalului din localitatea de domiciliu, vine la UPU ploieşti unde ştie sigur că trebuie să fie primit şi ne trezim cu 3800 - 4000 de pacienţi pe lună, la Spitalul judeţean, doar la urgenţe. Este enorm. Toată lumea spune că Judeţeanul este Spitalul Groazei, al Morţii, dar trebuie să luăm în calcul acest număr mare de pacienţi. Există deficienţe la Judeţean, nu zic nu, dar...Am analizat acum un an şi jumătate care sunt sectoarele cele mai aglomerate şi am ajuns la concluzia că trebuie să extindem secţiile de Cardiologie, Chirurgie şi ATI şi aşa a venit ideea să facem această aripă nouă, unde să exitndem cele trei secţii. Această aripă în suprafaţă de 1500 de metri pătraţi va fi amplasată în parcarea din spatele clădirii existente care va fi conectată la noua aripă printr-un tunel. Clădirea nouă va fi puţin mai înaltă ca spitalul vechi, va fi un P+6, air la parter vor exista ambulatorii care sunt foarte necesare, iar la etaje, secţiile. Noi sperăm să avem undeva la 380 spre 400 de paturi în plus. Vor ajuta aceste paturi şi secţiile exterioare, Boldescu şi Buna Vestire care sunt într-un stadiu de degradare destul de avansat, astfel încât când cetăţeanul când intră pe poarta acestui centru să găsească toate secţiile, să nu mai fie plimbat prin tot oraşul. În clădirea de pe strada Buna Vestire va rămâne doar secţia de Psihiatrie, în rest totul va fi mutat în aripa nouă a Spitalului Judeţean.

Prahova fără Mircea Cosma şi Sebastian Ghiţă

PSD are majoritate în Consiliul Judeţean Prahova, deci aveţi puterea şi puteţi schimba multe.

Puterea este relativă. Au existat vremuri când puterea îţi conferea anumite privilegii de a executa lucrările foarte rapid. Nu, în acest moment. credeţi-ne. suntem mai riguroşi mai mult decât alte instituţii.


Vremurile la care vă referiţi nu sunt de mult apuse. Cum aţi găsit Consiliul Judeţean după tot acest scandal? Aţi preluat CJ-ul cu mână de fier.

Da, dar să ştiţi, câteodată o mână de fier face astfel încât lucrurile să se desfăşoare rapid în ceea ce privesc investiţiile în judeţ. Totuşi s-au făcut investiţii în trecut, şi stau să mă gândesc dacă eu le-aş putea executa acum. Vă dau un exemplu elocvanet. Pasajul suprateran. Nu cred că ar mai putea cineva să execute aşa ceva în acest moment. Cum am găsit Consiliul? Oamenii sunt foarte dificili. Se şi temeau, dar nici salariul nu era motivant. Pentru 1300 de lei cât aveau dânşii în 2012-2013, nu mai vroia nimeni să mai lucreze nimic. Prin 2015 au început iarăşi să mai gândească proiecte

Credeţi că salariul acesta mic i-a făcut să nu mai lucreze?

Salariu şi responsabilitatea foarte mare. Vă spun că orice om îşi asumă dacă munca lui este şi recompensată.

Cum este Prahova fără Sebastian Ghiţă? Cum vedeţi scandalul acesta?

Este un scandal care pe mine unul mă depăşeşte şi cred că şi pe mulţi din Prahova. Cred că am fost văzuţi ca nişte pioni pe o tablă de şah. Nu ştiu cine are dreptate. E o nebuloasă între ce a fost Sebastian Ghiţă, dacă a fost, ce a vrut să fie, ce a ajuns să fie...Eu sper ca lucrurile adevărate să iasă la lumină, să aflăm exact ce a fost, ce s-a întâmplat şi în privinţa alegerilor din 2009 sau din 2012 şi 2015. Eu ţin minte că cea mai mare dezamăgire a mea a fost când a pierdut domnul Geoană alegerile. Eram mai tânăr atunci, proaspăt intrat în politică. Eram atât de entuziaşti toţi, optimişit şi a doua zi nu ne venea să credem. Este foarte greu de anticipat un scor real în politică, aşa cum n-am anticipat acest scor în 2016. Noi, mergând pe teren analizam altfel lucrurile.

Cât a avut Iohannis la nivelul judeţului Prahova

Noi am avut 48  la sută şi diferenţa a avut-o Iohannis. A fost atât de mare prezenţa a vot, încât la ora 4-5 după-amiaza ne-am dat seama că lucrurile se întorc împotriva noastră. A fost foarte mare afluxul de populaţie. Vorbeam cu primari care câştigă alegerile cu 70 la sută când sunt localele şi care au spus că au fost oameni care s-au prezentat la vot şi pe care nu i-au văzut în viaţa lor, nici nu ştiau că există în comună, dar care se regăseau pe listele de alegători. Şocul de la domnul Iohannis nu a fost atât de mare pentru că aveam experienţa de la domnul Geoană. Pentru mine a fost prima campanie de anvergură la care participasem, eram şi foarte tânăr. Eu ştiu că am ajuns acasă la 3 dimineaţa, oră la care era încă domnul Geoană câştigător şi m-am trezit a doua zi dimineaţa şi m-am dus la spălătorie să-mi spăl maşina. Acolo am alfat. Mi-a spus cel care spăla maşina. Aşa am fost eu anunţat, în acea dimineaţă, la ora 8 30 că Mircea Geoană a pierdut alegerile. De omul care mi-a spălat maşina. Nu l-am crezut. Ceea ce mi se pare uşor ironic, după atâta timp de dezamăgiri, am ajuns să-l apreciez pe Traian Băsescu. Îi apreciez calităţile politice, ca om politic este un adversar de respectat. Nu am ce să zic mai mult de atât.

Mircea Cosma mai este încă un baron local, mai are influenţă în judeţ?

Mircea Cosma nu cred că a fost tipicul de baron local. Nu a condus cu o mână de fier. Din 2008, de când eu l-am prins la Consiliul Judeţean, nu a dat un singur om afară. Cine i-a pus titluatura i-a pus-o datorită longevităţii în funcţie. Iar acum nu mai este. El se ocupă acum cu partea culturală care i-a rămas în sânge şi cu republica Moldova, cred că este tot ce i-a rămas. Acolo, din ce mi-au spus şi mie oamenii, este foarte apreciat şi foarte respectat, pentru partea de naţionalism pe care dânsul o are.

Îl mai sunaţi pe Mircea Cosmă să-i cereţi sfatul?

Nu, nu l-am sunat niciodată. O am pe doamna Rodica Paraschiv, care pe parte tehnică ştie la fel de mult ca şi domnul Cosma. Este şi mai tânără şi avem o relaţie mai deschisă. Ştiţi de ce nu-l sun? Vă dau un exemplu! Dânsul insistă pe conducta de apă de la Ploieşti la Mizil, pentru că este foarte importantă. Este importantă, dar e prinsă pe POIM şi aştept să fie făcută pe bani europeni. Ca vizionar este extraordinar şi îl respect foarte mult, dar a rămas chitit pe nişte lucruri pe care eu nu le văd la fel şi nu aş vrea nici să-i spun că nu consider că este bine, pentru că nu este frumos. Are o vârstă, e de-o seamă cu tatăl meu, nu-mi permit să-i spun că nu e bine sau că nu sunt de acord, aşa că prefer să nu-l deranjez. Eu îl respect foarte mult pentru ceea ce a însemnat pentru judeţ şi vă spun ceva, dacă în 2008 nu câştiga, şi a fost o bătălie foarte grea, cu domnul Anghel (Florin Anghel n.r), cu domnul Nastasia (Gheorghe Nastasia n.r.), cu domnul Alexandri (Nicolae Alexandri n.r.), PSD la momentul acesta în Prahova era inexistent. A fost un moment în care PSD putea să o ia foarte mult în jos. Datorită lui Mircea Cosma a mai existat organizaţia aceasta, cu bune şi rele, că altfel toţi fugeau. Dacă în 2008 nu câştigam alegerile, noi nu mai aveam nimic, Primăria era la domnul Volosevici (Andrei Volosevici n.r.), doamna Roberta Anastase era preşedinte la Camera Deputaţilor... dacă nu aveam Consiliul Judeţean, organizaţia toată era destructurată. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

M Costi
21.04.2017, 09:00:22

Nu-l cunosc personal pe acest domn-Bogdan Toader , nu l-am vazut vreodata , insa din interviul de mai sus iti dai seama ca e un om cu probleme de comunicare ! Faptul ca evita intentionat sa discute , chiar telefonic , cu fostul sef de Consiliu Judetean , din cauza ca "...a rămas chitit pe nişte lucruri pe care eu nu le văd la fel şi nu aş vrea nici să-i spun că nu consider că este bine, pentru că nu este frumos. Are o vârstă, e de-o seamă cu tatăl meu, nu-mi permit să-i spun că nu e bine sau că nu sunt de acord, aşa că prefer să nu-l deranjez... " ! Un psiholog i-ar da un diagnostic mult mai bun , eu cred ca are compleze de inferioritate . Un sef de institutie publica , un manager , asa cum ar trebui sa fie dl Bogdan Toader , care este si politician , trebuie sa stie sa treaca peste complexele personale de inferioritate si timiditate , sa ceara sfatul celor mai experimentati si care au fost in posturi de conducere in institutia pe care o conduce , sa asculte parerile altora si apoi sa decida avizat. In ce priveste traficul pe Valea Prahovei , cred ca in prima etapa ar trebui ca toate localitatile sa aibă sosele de centura si care apoi sa fie conectate cu autostrada Ploiesti-Brasov. In plus , tot traficul greu si de tranzit intre Ploiesti si Brasov ar trebui sa se desfasoare prin Cheia-Valenii de Munte , raman la parerea ca o autostrada pe acest traseu ar fi fost prioritara chiar si fata de autostrada pe Valea Prahovei. Probabil ca doar doar interesele afacerostilor cu proprietati in zona localitatilor de pa Valea Prahovei si orgoliile primarilor localitatilor respective au facut ca autostrada pe varianta Cheia-Valenii de Munte sa nu fie considerata prioritara.

Modifică Setările