Istoria ofiţerului ungur care s-a spovedit pe patul de moarte. Povara furtului din biserica ctitorită de Carol I l-a urmărit până în ultima zi a vieţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Domnească din Buşteni FOTO alpinexpert.ro
Biserica Domnească din Buşteni FOTO alpinexpert.ro

În timpul Primului Război Mondial, Biserica Domnească din Buşteni, ridicată de Carol I şi Elisabeta în amintirea singurei lor fiice, a fost bombardată şi jefuită de armata austro-ungară. Un ofiţer ungur a furat atunci trei obiecte de artă valoroase. Câţiva ani mai târziu, măcinat de boală, s-a spovedit unui preot despre furtul comis în biserică

Moartea singurei fiice a lui Carol I şi Elisabeta, în 1874, pe când prinţesa Maria, avea doar patru ani, a determinat cuplul regal să ridice, în amintirea acesteia, o biserică în Buşteni. Oraşul a fost ales de rege pentru panoramele sale unice asupra munţilor şi apropierea de reşedinţa de vară de la Sinaia, Castelul Peleş.

Biserica Domnească din Buşteni a fost ridicată din temelie de Carol I şi de regina Elisabeta şi a fost târnosită pe 8 septembrie 1889, la praznicul Naşterii Maicii Domnului, sărbătoare care a şi devenit hramul bisericii. A fost un eveniment de amploare în Buşteni pentru că slujba de sfinţire a fost susţinută „în prezenţa Majestăţii Sale Regelui şi a Alteţei Sale Regale Principele Ferdinand, a Înaltului cler şi a Miniştrilor”, după cum se arată în prima monografie a bisericii, din 1939, scrisă de preotul Virgil Godeanu.

Acesta aminteşte faptul că Regele a participat cu mare bucurie la agapa desfăşurată în curtea bisericii, la care au asistat 500-600 de credincioşi şi apoi la „hora ce se întinsese în bătătura prezbiteriului“.

Ridicarea bisericii din Buşteni a fost şi un „boom“ pentru staţiune. Luând exemplul familiei regale, români din întreaga ţară s-au stabilit la Buşteni, unde au ridicat case şi vile, un prim pas spre transformarea oraşului în una din cele mai căutate staţiuni din România.

O biserică unică în ţară prin ornamentaţie

Fiind ctitorită de Regele Carol, biserica a beneficiat de cele mai bune lucrări ale timpului. Catapeteasma este din lemn sculptat şi aurit, comandată şi lucrată la Viena, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă din ţară. Pe ea au fost aşezate icoane, reprezentând pe cei 12 apostoli, de o valoare inestimabilă, opere ale pictorului Gh. M. Tăttărescu şi a ucenicilor săi.

Un alt element interesant care îi conferă un aspect unic, cel puţin în România, îl constituie materialul din care au fost executate atât calota boltei din naos, cât şi cornişele celor patru elemente de structură ale bisericii, sticlă colorată. Vitraliile s-au păstrat intacte până în zilele noastre, în ciuda poziţiei orizontale care le conferă vulnerabilitate în faţa intemperiilor.

De asemenea, pictura originală a fost executată de pictorul de origine daneză Agnes Exner. Din păcate, aceasta s-a deteriorat şi a fost complet ştearsă în anul 1934, când a fost repictată în ulei întreaga biserică de către renumitul pictor bisericesc Gheorghe Belizarie.

Pe peretele de la intrare se află şi două tablouri votive, în mărime naturală, bogat încadrate în rame de lemn. Pictura în ulei pe pânză îi reprezintă pe Regele Carol I, în ţinută de comandant al Armatei Române, cu chipiul în mâna dreaptă şi cu mâna stângă pe mânerul sabiei, iar în partea stângă, Regina Elisabeta, îmbrăcată în costum naţional, având diadema regală pe cap.

biserica busteni foto alpinexpert.ro

Tablourile care îi reprezintă pe Regina Elisabeta şi Regele Carol, realizate în mărime naturală. FOTO alpinexpert.ro

În cancelaria bisericii se află şi un tabloul cu tema „Lăsaţi copiii să vină la Mine“, executat în anul 1874 de Gh.M. Tăttărescu şi dăruit bisericii Domneşti din Buşteni de Regina Maria, în anul 1927.

Povestea furtul obiectelor de cult

Este uşor de înţeles de ce bogăţiile din biserică au atras, în Primul Război Mondial, jefuitorii. În timpul trecerii armatei austro-ungare pe teritoriul românesc, biserica a fost ţinta bombardamentelor de tun, laolaltă cu tot oraşul, dar, mai ales, a furturilor.

După cum se arată în monografia recentă a bisericii, scrisă de actualul preot paroh, Gheorghe Virgil Grigore în 2014, populaţia din Buşteni a fost nevoită să părăsească localitatea, în casa parohială au fost adăpostiţi caii, Salonul Regal a fost devastat, iar arhiva bisericii a fost împrăştiată, 800 de volume fiind arse sau aruncate afară în zăpadă.

„Din informaţiile găsite în arhiva bisericii şi în prima monografie a oraşului, în acea perioadă, un ofiţer ungur a sustras o Evanghelie legată în piele, dăruită bisericii în 1905, un epitaf  foarte frumos brodat, dăruit de o credincioasă în 1896 şi o Sfântă Cruce“, ne-a spus părintele Gheorghe Virgil Grigore.

În 1930, foarte grav bolnav, ofiţerul s-a spovedit unui preot din Satu Mare, unde se stabilise după război. Acesta l-a sfătuit să predea obiectele religioase. „Fostul ofiţer a făcut acest lucru, a înmânat obiectele furate parohiei din Satu Mare care le-a trimis în Buşteni. În arhiva bisericii există o adresă care confirmă trimiterea obiectelor. Acestea au ajuns la Buşteni în seara Sfintelor Paşti, aducând o mare bucurie în rândul comunităţii“, ne-a mai spus părintele.

Franz Ferdinand al Austriei a ajuns la Buşteni

În interiorul parcului în care a fost construită biserica se află şi o casa parohială, clădită odată cu biserica. Pridvorul şi cele două camere de la stradă au fost rezervate multă vreme pentru primirea Familiei Regale.

Carol I şi Regina Elisabeta veneau foarte des cu o trăsură trasă de patru cai albi să asiste la săvârşirea Sfintei Liturghii, atunci când se aflau la Castelul Peleş. Aici aduceau oaspeţii străini, pentru a le arăta priveliştea maiestuoasă a Bucegilor. 

Moştenitorul tronului Austriei, Franz Ferdinand, (care va fi asasinat la Sarajevo, în 1914, incident care va constitui pretextul pentru izbucnirea Primul Război Mondial) a fost aici în 1903. De asemenea, Regele Ferdinand al Bulgariei cu soţia, o Prinţesă de Bavaria, lordul Robert, care a jucat un rol important în războiul cu Burii, Regele Gustav al Suediei, dar şi alţii.

Salonul prezbiteriului era locul în care, de obicei, Familia Regală şi invitaţii serveau ceaiul, în timpul vizitelor de la Buşteni, iar când condiţiile atmosferice erau favorabile, ceremonia avea loc la umbra pomilor din jurul bisericii.

Vă mai recomandăm

Şedinţele de spiritism ale Reginei Elisabeta de la Peleş. Caietele cu însemnările „care îţi făceau părul măciucă“ au fost arse de Carol I

Peleşul, visul nebunesc al lui Carol I. Construcţia palatului a durat 39 de ani şi a costat 198 milioane de dolari, plătiţi prin sacrificiul financiar al monarhului
 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite