Jandarmul român care a impresionat mapamondul cu o fotografie. „E cămaşa mea de mire pe care mi-a cumpărat-o soţia când încă nu eram căsătoriţi“

Un jandarm din Ploieşti a reuşit să impresioneze o lume întreagă cu o singură fotografie care are în prim-plan o cămaşă tradiţională românească de mire. Gabriel Dragoş Pârvu (28 de ani) a participat la un concurs organizat de UNESCO pe tema moştenirii culturale a fiecărei ţări. Fotografia românului a fost desemnată între cele mai bune 20 dintr-un total de 10.000 de imagini intrate în competiţie.

Fotografia semnată de jandarmul ploieştean Gabriel Dragoş Pârvu a fost realizată la Valea Călugărească, în anul 2015, pe prispa Cramei 1777 din localitate, iar ca personaj central este un tânăr îmbrăcat în port popular românesc.

Conform cerinţelor impuse de organizatorii concursului, intitulat Unite4Heritage, fiecare fotografie trebuia să fie însoţită de o scurtă descriere care să redea succint povestea din spatele imaginii. În doar patru rânduri, Gabriel a reuşit să surprindă esenţa pasiunii sale, nu doar pentru fotografie, ci în primul rând pentru simplitatea pierdută a tradiţiei româneşti, evidenţiată în cămaşa albă cu care a îmbrăcat un tânăr venit la Valea Călugărească în data de 24 iunie 2015, pentru a petrece de Ziua Internaţională a Iei la Crama 1777, acum muzeu.

Fotografia semnată de Gabriel Pârvu, nominalizată de UNESCO în top 20 dintr-un număr de peste 10.000 de participanţi 

„Întâmplarea face ca aceea să fie cămaşa mea pe care mi-a cumpărat-o soţia în perioada în care încă eram prieteni, nu căsătoriţi. Este o cămaşă veche pe care a cumpărat-o din Bucureşti, dintr-un magazin second hand specializat în costume populare. Am descoperit trei ani mai târziu, atunci când am decis să facem nunta îmbrăcaţi în costume tradiţionale, că acea cămaşă este de fapt una de mire. Ne-a spus acest lucru o doamnă etnograf de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, care ne-a şi ajutat să pregătim nunta. Eu am văzut totul ca pe un miracol. A fost un semn că poate persoana respectivă a fost aleasa. Care erau şansele să-mi dea o astfel de cămaşă, în condiţiile în care nici ea nu se pricepea, nu ştia ce este una de mire”, a declarat Gabriel Pârvu.

Acesta a explicat că în data de 24 iunie 2015, zi în care în România s-a sărbătorit ziua Iei, a mers la Muzeul Crama 1777 din Valea Călugărească unde a făcut mai multe fotografii cu tineri îmbrăcaţi în costume populare, inclusiv cu soţia sa şi cu fiica lor. De concurs a aflat întâmplător, accesând pagina de facebook UNESCO.

Fotogrfie realizată de Gabriel Pârvu în curtea Cramei 1777 

“Am mai participat şi la alte concursuri, dar a fost dezastruos. Câştigătorul este desemnat în funcţie de numărul de like-uri, iar aprecierile vind de la neprofesionişti de regulă şi de la prietenii concurenţilor. Este ceva subiectiv şi nu îmi place asta. La concursul Unite4Heritage, organizat de UNESCO, m-a încântat faptul că fotografiile sunt selectate şi jurizate de profesionişti. Am înscirs două fotografii în concurs, dar doar una singură a fost apreciată. Câştigător a fost desemnat cineva din Egipt, iar fotografia mea a fost apreciată ca fiind printre cele mai bune 20 din cele 10.000 participante, spun ei”, mărturiseşte Gabriel.

Aceste spune că a aflat întâmplător de succesul de care s-a bucurat fotografia sa intitulată “Simplicity lost”, la aproape doi ani de când a participat la concurs.

„Am aflat că fotografia a fost selectată şi apoi nominalizată printre cele mai bune 20, absolut din greşeală. După ce m-am înscris, m-am tot uitat câteva luni, dar nu am văzut nimic, nici măcar în revista dedicată concursului. Apoi am şi uitat. Acum câteva zile am dat din nou căutare cu numele meu pe google şi mi-am găsit numele în concurs. Probabil că ei au întârziat cu jurizarea,  aşa că a durat aproape doi ani. E adevărat nu am câştigat premiul cel mare, poate că îmi trimtieau vreun mail pentru că premiul era un aparat foto, dar totuşi fotografia mea a fost printre cele mai bune 20 şi asta înseamnă ceva şi a fost o şansă să promovez atât costumul popular românesc, dar şi muzeul din Valea Călugărească”, a mai spus Gabriel.

Tânărul jandarm spune că intenţia lui, atunci când s-a înscris la concusrul Unite4Heritage nu a fost să se promoveze pe el, ci să atragă atenţia asupra riscului existent ca noi toţi să pierdem iremediabil ceea ce ne-au lăsat generaţiile trecute, pe de o parte, dar şi să promoveze muzeul Crama 1777 din Valea Călugărească, deschis publicului în anul 2013, odată cu Ziua Internaţională a Muzeelor.

Portul popular românesc, promovat de jandarmul ploieştean prin fotografiile sale

„Este cel mai tânăr muzeu din Prahova şi este o reconstrucţie a celei mai vechi crame din lemn din judeţ. Din păcate nu a mai fost salvat mare lucru din clădirea originală, doar o poartă pe care s-a găsit o inscripţie cu litere chirilice care probează faptul că datează din anul 1777. Clădirea a existat, dar s-a deteriorat foarte mult şi s-au furat multe obiecte şi până la urmă nu s-a mai putut recupera decât poarta care este depozitată în muzeu. Clădirea a fost reconstruită cu ajutorul unui arhitect specializat în restaurare de monumente istorice, Călin Hoinărescu, iar exponatele, obiecte specifice domeniului viticol, au fost donate de localnici şi de colecţionari. Crama, înconjurată de vie, probabil că a aparţinut cuiva înstărit, sau bisericii pentru că ţăranii din zonă nu erau aşa de înstăriţi. Valea Călugărească este cunoscută pentru pentru multele proprietăţi mănăstireşti, de unde îi vine şi numele”, spune Gabriel.

Gabriel Pârvu spune cu mândrie că are o doblă menire în viaţă, în timpul serviciului să păzească instituţiile fundamentale ale statului, în calitate de jandarm, iar în timpul liber, să păzească şi să promoveze patrimoniul naţional.

„Fotografii frumoase sunt multe, dar dacă nu au un rost, nu folosesc la ceva, sunt făcute aproape degeaba. Trebuie să exprime ceva. Şi eu pot să fac fotografii abstracte, acum văd că acesta este curentul, dar mie nu-mi plac. Dacă nu există o poveste în spate, care să ducă undeva, poate la ceva chair constructiv, să o poţi folosi la ceva, atunci ce rost mai are. Fotografia are un rol foarte mare, poate modela conştiinţa oamenilor. Aşa cum ceea ce spui contează foarte mult, la fel poţi influenţa, schimba ceva în bine sau în rău cu o imagine”, susţine Gabriel Pârvu.