Buşteni: misterul sferelor luminoase din grota Castelului Cantacuzino

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grota din grădina Castelului Cantacuzino din Buşteni suscită de multă vreme pasionaţii de paranormal care susţin că în apropierea acesteia plutesc mici sfere luminoase. În beciurile castelului, devenit sanatoriu TBC în timpul comunismului, Securitatea ar fi torturat „duşmanii“ regimului.

Cu o privelişte de vis asupra Văii Prahovei şi spre Crucea Caraiman, Castelul Cantacuzino din Buşteni se înalţă semeţ la poalele muntelui Zamora, în cartierul cu acelaşi nume al staţiunii. Castelul a fost ridicat la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832, Bucuresti, d. 23 martie 1913, Bucuresti), unul dintre cei mai bogaţi oameni ai timpului său, care a fost de două ori primar al Bucureştiului şi tot de două ori prim-ministru al României.

Piatra de temelie a castelului a fost pusă în 1901, pe locul unei vechi reşedinţe a Cantacuzinilor, o veche cabană a familiei, iar construcţia, realizată în stil neoromânesc, în piatră şi cărămidă, a fost terminată în 1911, după planurile arhitectului Grigore Cerchez.

Datorită averii colosale, care i-a permis să construiască trei palate (două în Prahova şi unul în Bucureşti, pe Calea Victoriei, actualul Muzeu Naţional George Enescu), prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost poreclit “Nababul”. Era cel mai mare proprietar de pământuri din România la vremea respectivă şi putea concura chiar cu regele Carol I, atât ca avere cât şi ca poziţie socială şi ca nume, prin descendenţă.

Este şi motivul pentru care istoria l-a reţinut cu o legendă legată de castelul din Buşteni, aceea că ar fi vrut să-i paveze curtea cu monede din aur. „Nababul“ ar fi vrut să-şi acopere castelul nu cu ţiglă, ci tot cu monede de aur, dispuse pe cant, şi nu în forma clasică, de solzi de peşte, pentru că astfel ar fi intrat mai multe. În felul acesta, palatul său din Buşteni ar fi întrecut în măreţie Castelul Peleş din Sinaia, dar, până la urmă, Nababul a renunţat la idee.

Grota, mai veche ca palatul Nababului

Dincolo de legendele legate de personalitatea Nababului, ca orice castel care se respectă, despre palatul din Buşteni circulă şi poveşti cu fantome şi spirite. Acestea au legătură cu grota misterioasă din faţa castelului.

Grădina de la poalele palatului a fost amenajată după moda parcurilor din marile capitale europene, cu alei, arbuşti rari şi fântâni arteziene. Ceea ce captează însă întreaga atenţie este grota misterioasă din faţa castelului, fără legătură cu aspectul elegant şi elaborat al grădinii.

image

Despre grotă, localnicii din Buşteni povestesc că aceasta există pe domeniu încă de dinainte de construcţia castelului, iar proprietarii au păstrat-o aşa cum era, fără a interveni asupra interesantului element modelat de natură.

Sfere plutitoare şi zgomote îngrozitoare

Despre grota cu „perdele“ naturale de apă se spune că este bântuită. În nopţile cu furtună, în faţa acesteia dansează lumini nefireşti, iar din interior se aud zgomote înfricoşătoare, ca nişte vaiete sinistre de copil sau de animal. „Sferele“ ar fi fost surprinse şi în alte locuri de pe domeniu, iar unele persoane au resimţit o senzaţie de parcă ar fi fost urmărite.

Tot potrivit localnicilor, fenomenele ar fi încetat pentru o scurtă vreme, când în apropierea castelului a fost sfinţită, la cererea soţiei prinţului Cantacuzino, o bisericuţă de lemn, în stil maramureşean, pe locul unui vechi lăcaş de cult, de la 1700. În 1948 este însă închisă, odată cu naţionalizarea castelului şi sfinţită din nou, în 1994, după aproape 50 de ani de uitare.

Luminile ciudate au reapărut, iar în prezent, turiştii care fac fotografii în zona grotei spun că pe în poze apar mici sfere luminoase pe care nu le-au sesizat cu ochiul liber în momentul în care au făcut fotografiile.

Fief al Securităţii în comunism

În mod tragic, castelul din Buşteni nu au mai putut să-l bucure prea mult pe Nabab, mort pe neaşteptate în 1913, de pneumonie. A devenit sanatoriu TBC al SRI în timpul comunismului, nu înainte de a fi prădat.

Din respectiva perioadă ar data şi o altă legendă a castelului. Că sanatoriul TBC era doar o faţadă pentru activitatea Securităţii, locul fiind, în realitate, un „cuibuşor“ pentru mai-marii regimului, dar şi loc de tortură şi interogatorii. În beciurile castelului ar fi fost chinuiţi pentru mărturisiri „duşmanii“ fostului regim, sufletele neliniştite acestora rămânând „suspendate“ în zona grotei. Dincolo de varianta oficială, nici acum nu se ştie cu exactitate ce destinaţie a avut domeniul în perioada 1948-1989.

image

Retrocedat urmaşilor familiei Cantacuzino, castelul şi domeniul de aproape 1.000 de hectare au ajuns, după mai mulţi proprietari, în posesia unui grup de investitori străini care au accesat fonduri europene, au început lucrările de renovare şi vor să facă din castel, până în 2018, punctul de atracţie al unui complex de lux, cu hotel de cinci stele, parc acvatic şi piste de schi. În 2010 a fost redeschis pentru vizitare şi găzduieşte şi importante evenimente culturale, cu invitaţi din întreaga lume.

Mai puteţi citi

Peleşul, visul nebunesc al lui Carol I. Construcţia palatului a durat 39 de ani şi a costat 198 milioane de dolari, plătiţi prin sacrificiul financiar al monarhului

Regina Maria şi legenda neştiută a parfumului ei unic de violete indiene. Esenţa preţioasă „apare“ la Pelişor în iulie, în preajma datei morţii Reginei
 

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite