Locuri bântuite din Prahova. Iulia Hasdeu cântă la pian în castelul de la Câmpina, iar fantoma lui Odette se plimbă în podul Conacului Bellu din Urlaţi
0
Frumuseţea castelelor şi conacelor din Prahova au aprins, de-a lungul timpului, imaginaţia localnicilor, impresionaţi de simbolistica ciudată a construcţiilor şi poveştile oamenilor care le-au locuit. Două astfel de locuri sunt, în Prahova, Castelul Hasdeu de la Câmpina şi Conacul Bellu din Urlaţi, despre care se spune că sunt bântuite
Tragedia care a inspirat construcţia Castelului Hadeu de la Câmpina, dar şi structurarea clădirii, care abundă în simboluri oculte, nu puteau rămâne fără ecou în imaginaţia localnicilor şi a vizitatorilor.
Castelul, unul dintre cele mai enigmatice şi înfricoşătoare din România, a fost ridicat pentru geniala şi frumoasa Iulia Hasdeu, primul român care a absolvit Facultatea Sorbona din Paris, şi care a murit în anul 1888, la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. De la moartea copilei, tatăl său, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, a consacrat un adevărat cult fiicei sale şi s-a refugiat în spiritism ca unic mod de a se consola şi de a experimenta comunicarea cu lumea de dincolo.
Se crede că acest castel a fost construit pe baza unor schiţe pe care scriitorul le-a primit în somn, chiar de la fiica sa.
„Templul metafizic”, după cum a fost denumit de presa interbelică, impresionează vizitatorul prin simbolurile oculte: camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, uşa masivă circulară, cele două tronuri de piatră de la intrare, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, pentagrama şi cele şapte cercuri.
În biroul scriitorului există şi o gaură în perete, pe unde pătrundea în castel, din camera de spiritism, spiritul Iuliei.
În folclorul vremii, intrigaţi de forma ciudată a construcţiei, localnicii au ţesut numeroase poveşti care dau fiori, relatate şi de presa vremii. Aceştia spuneau că, uneori, din castel se auzea Iulia cântând la pian, în aplauzele bătrânului său tată, care ieşea la geam şi urla “precum lupii”. Alţi localnici au relatat că au văzut-o pe Iulia prin curtea castelului, îmbrăcată într-o rochie albă şi cu margarete în braţe, iar dimineaţa câteva flori au fost găsite în curtea castelului, deşi era septembrie, iar margaretele dispăruseră de mult.
Fantoma lui Odette de la Conacul Bellu
Aflat la aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti, pe dealurile cu vii din zona Urlaţi, Dealu Mare, conacul Bellu este un alt loc din Prahova despre care se spune că este bântuit.
De un alb imaculat, renovat complet şi plasat într-un cadru ce-ţi taie răsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.
Ceea ce s-a păstrat din conac, acum muzeu, este doar o parte dintr-un complex de clădiri care a înfruntat cele două războaie mondiale şi mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 şi 1990.
La interior, conacul este şi mai fascinant, o îmbinare fastuoasă între influenţele occidentale şi cele orientale în care se păstrează foarte mult din mobilierul original, dar şi fotografii realizate de Alexandru Bellu, boierul căruia i-a aparţinut conacul, cărţi şi obiecte personale, tablouri, candelabre, sfeşnice, statuete, stampe, vase orientale, porţelanuri şi argintărie.
Conacul Bellu din Urlaţi ar fi bântuit de Odette, soţia lui Geroge Bellu. FOTO Dana Mihai
Deşi ar fi putut să se stabilească la Paris sau ar fi putut să profeseze ca avocat, Alexandru Bellu a preferat să locuiască la Urlaţi, străbătând satele din jur pentru a imortaliza frumoase chipuri de ţărani. Era prieten cu Nicolae Grigorescu şi Theodor Amann, un mare om de cultură, numismat şi colecţionar pasionat. Cimitirul Bellu din Bucureşti a fost numit după baronul Bellu, unul dintre strămoşii boierului Alexandru, după ce acesta a donat primăriei Capitalei un teren, în 1853.
Odette se plimbă prin podul conacului
“Istoria” fantomei de la Conacul Bellu se leagă de ultimul descendent legitim al lui Alexandru Bellu, George, căsătorit cu o frumoasă franţuzoaică, Odette Ruffier.
Odette, care nu a reuşit niciodată să înveţe prea bine limba română, ar fi avut o viaţă destul de grea alături de George Bellu, despre care se spunea că a fost un infidel notoriu.
Odette s-a stins în 1980, când avea 92 de ani, în casa fostului grădinar al familiei, care a îngrijit de ea după moartea lui George Bellu, de altfel un om bun, generos şi foarte respectat, şi care, deşi era foarte bogat, a acceptat să-şi trăiască ultimii ani din viaţă într-o cameră de serviciu de la conac.
Deşi a murit la o vârstă înaintată, povestea spune că Odette şi-a pus capăt zilelor otrăvindu-se din cauză că nu mai suporta sărăcia şi umilinţa cu care trăise o viaţă întreagă din cauza infidelităţilor soţului.
Din acelaşi motiv, Odette nu şi-a găsit liniştea nici după moarte, când se spune că sufletul ei s-a întors la conacul în care a trăit alături de George Bellu.
Noaptea, din podul conacului, se aud, uneori, zgomote ciudate, scârţâituri, bocănituri şi vaiete. Alteori, parcă cineva parcă se plimbă cu paşi când rari, când repezi.
Muzeografii au pus aceste zgomote pe seama veveriţelor care şi-au făcut adăpost în pod şi sunt şi mulţi localnici care spun că povestea fantomei este o simplă invenţie. Chiar şi aşa, indiferent dacă o cred sau nu, legenda este cunoscută de toată lumea, sporind fascinaţia conacului.
Pe aceeaşi temă
Uluitoarele poveşti ale localităţilor bântuite din judeţul Dolj. Mireasa din Radovan se răzbună pe cei vii după lăsarea întunericului, iar în satul Gura Racului la ceas de seară apar moroii. În judeţul Dolj există mai multe locuri în care majoritatea dintre noi nu am vrea să călcăm. Fenomene aparent fără explicaţie sau întâmplări care îţi fac inima să stea în loc au ţesut poveşti cu iz de paranormal în jurul localităţilor Radovan şi Gura Racului.
Locuri bântuite din Cluj. Poveşti cu fantome de odinioară: contesa de la BCU şi vechea temniţă a oraşului. Pe lângă pădurea Hoia-Baciu, cunoscută în lume drept un loc bântuit, în Cluj-Napoca sunt clădiri care ascund poveşti cu fantome şi ciudăţenii inexplicabile. Două dintre acestea sunt Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” şi Muzeul de Speologie ”Emil Racoviţă”, temniţă în Evul Mediu.
Se încarcă comentariile...
