Milionarii români, tot mai tentaţi să cumpere castele şi palate din zonele istorice ale ţării. Cu cât se vinde conacul poetului Octavian Goga
0
La aproape zece ani de la criza financiară globală care a afectat în mod special domeniul real estate, în România începe să se contureze, firav deocamdată, o tendinţă spre achiziţiile imobiliare exlusiviste, scoase la vânzare cu preţuri exorbitante.
Specialiştii în real estate avertizează că preţul ridicat nu este suficient pentru ca o proprietate să fie considerată de lux. Această categorie are în vedere proprietăti unice ca palate, vile artistice, istorice, precum şi case vechi care poartă semnătura unor arhitecţi de renume, aflate în cartiere centrale ale marilor oraşe sau în zone turistice de top.
”România urmează tendinţele de evoluţie din celelalte ţări din regiune - Polonia, Cehia şi Ungaria. Pe pieţele rezidenţiale din aceste ţări, clădirile vechi au început să fie transformate în proprietăţi exclusiviste. Dezvoltatorii specializaţi în conversia acestor clădiri au profitat de calitatea unică a acestor edificii. Până recent, România nu a avut dezvoltatori rezidenţiali interesaţi de conversiile clădirilor istorice de dimensiuni medii şi mari”, se arată într-un raport al Artmark Historical Estate (AHE).
Începând cu anul 2018, milionarii români au început să-şi îndrepte atenţia către proprietăţi istorice, renovate sau nu, pe care să le transforme fie în locuinţe secundare, de vacanţă, fie să le introducă într-un circuit turistic de nişă, care se adresează unei anumite categorii de turişti.
Castelul din Alba Iulia unde a locuit fostul prim-ministru al regelui Carol al II-lea FOTO artmarkhistoricalestate.ro
Conform sursei citate, 80 la sută dintre clienţii interesaţi de piaţa imobiliarelor de lux sunt români.
Raportul AHE arată că Muntenia, incluzând aici şi Bucureştiul, deţine cele mai multe clădiri istorice, clasificate drept monumente de arhitectură, urmată îndeaproape de Transilvania, Moldova, Oltenia şi Banat. Preţul de achiziţie pentru o astfel de proprietate de lux este influenţat de o serie de aspecte de care un potenţial cumpărător va ţine cont. Important pentru stabilirea preţului sunt caracteristicile amplasării, vizând istoria locului, arhitectura şi starea în care se află proprietatea.
Vila Nicolae Gheorghiu, Bucureşti artmarkhistoricalestate.ro
Bucureştiul deţine supremaţia pentru cele mai scumpe proprietăţi de lux aflate la vânzare. Printre acestea, se află Casa lui Nicolae Dinischiotu, din cartierul evreiesc (zona Piaţa Unirii). Clădirea a fost construită spre finalul secolului al XIX-lea şi a avut o destinaţie comercială la parter şi de locuit la etaj, aşa cum era specificul zonei.
”Casa dispune de 60 camere, o curte interioară de 60 mp şi de un teren în suprafaţă de 239 mp (…). Imobilul este parte din ansamblul de arhitectură „Strada Elias Jacques”, înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul Bucureşti”, conform AHE. Valoarea acestei clădiri este estimată la cinci milioane de euro.
Castel Maurice Blank FOTO Reptilianul
O altă clădire de lux, de sexol XIX, situată în zona Pieţei Victoriri, din Bucureşti, este scoasă la vânzare cu preţul de 4.500.000 de euro. Este vorba despre Vila George G. Verona, operă a arhitectului R. Monckton, evaluată la şase milioane de euro, conform catalogului AHE.
Poziţionată aproape de Piaţa Victoriei, Vila Dr. Nicolae Gheorghiu a fost construită în anul 1910 după planurile arhitectului Toma Dobrescu. Printre cei care au locuit aici de-a lungul timpului, se remarcă, aşa cum aminteşte şi plăcuţa comemorativă de pe faţadă, Prof. Dr. Nicolae Gheorghiu, considerat creatorul obstetricii moderne în România şi ctitorul primei Şcoli Româneşti de Obstetrică şi Ginecologie. Este scoasă la vânzare cu preţ de pornire de 5.925.000 milioane de euro. La un preţ similar este scoasă la vânzare şi vila poetului Octavian Goga, situată în în zona Grădina Icoanei, din Bucureşti, sau Palatul Maurice Blank, realizat în stil neoclasic francez de către arhitectul Louis Pierre Blanc, aflat în zona Piaţa Universităţii.
Cabană în sitl elveţian, construită în zona Parcului Semenic FOTO artmarkhistoricalestate.ro
Aşa cum am precizat, nu doar Capitala oferă spre vânzare vile sau conace de lux. Constanţa, Valea Prahovei Transilvania sau Iaşul istoric deţin proprietăţi de anvergură care vin la pachet, odată cu clădirea în sine, şi cu povestea locului. La malul mării, un bloc în stil mediteranean, semnat de arhitectul Harry Goldstein este scos la vânzare cu 1.300. 000 de euro. În partea opusă a ţării, în judeţul Braşov, la Codlea, o casă săsească autentică se vinde cu jumătate de milion de euro. Preţul acestor clădiri cu arhitectură săsească a explodat odată cu venirea în România a prinţului Charles, care deţine mai multe proprietăţi în comuna Viscri. Tot cu jumătate de milion de euro se vinde şi Castelul de la Zlatna, reşedinţă de vară a prim-ministrului Regelui Carol al II-lea, Ion Gigurtu. Proprietatea se află la 45 de kilometri de Alba Iulia.
Conac în stil neoromânesc de la Nana, zonă devenită celebră după ce familia fostului preşedinte Traian Băsescu a investit aici în proprietăţi agrigole FOTO artmarkhistoricalestate.ro
De la un an la altul, românii milionari prind tot mai mult gustul pentru astfel de proprietăţi exclusiviste. O dovedeşte faptul că în catalogul AHE, o serie de vile şi domenii istorice au fost deja vândute. Pe listă se află domenii de lux din zona Parcului Naţional Semenic, unde a fost vândută deja Cabana Costeanu, o construcţie în stil chalet elveţian ridicată de la începutul secolului XX. Tot într-o zonă turistică de top, la Sinaia, a fost vândut domeniul arhitectului Paul Smărăndescu, situat în cea mai scumpă zonă a staţiunii, cartierul Furnica. De asemenea, recent a fost vândută şi Casa cu farmacie Gheorghe Hotăranu, situată în strada Armenească din Bucureşti.
Casa cu farmacie Gheorghe Hotăranu, Bucureşti FOTO Cristina Buduşan
Nici Moldova nu a fost ocolită de iubitorii de artă. Proprietatea ”Micul Trianon” din Iaşi sau Casa Racoviţă a fost vândută şi ea recent. Construită la începutul anilor 1900, clădirea a aparţinut familiei Nicolae A.Racoviţă, dar începând cu anul 1946 clădirea a fost considerată de utilitate publică, iar aici au funcţionat diverse instituţii de stat, de la Clubul Sportiv Municipal Studenţesc, până la Centrul Cultural Fracnez. De altfel, aceasta este povestea tuturor clădirilor istorice din România, naţionalizate, multe dintre ele fiind transformate fie în CAP-uri, fie în spitale sau pur şi simplu abandonate.
Se încarcă comentariile...
