Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993: le-au provocat insomnii localnicilor, care s-au încărcat puternic energetic, şi au blocat transmisiile radio

În 1993, în Bucegi s-au produs câteva sute de cutremure pentru care nu există o explicaţie pe deplin acceptată. FOTO Adevărul

În 1993, munţii Bucegi au fost scuturaţi de cutremure care se produceau zilnic, precedate de un vuiet puternic al scoarţei terestre. Originea acestora nu a putut fi identificată cu precizie, iar oamenii povesteau atunci că suferă de insomnii sau erau extrem de încărcaţi energetic. De asemenea, comunicaţiile radio erau bruiate sau încetau brusc

Tunelurile subterane care ar străbate Bucegii, câmpurile de forţă şi energiile misterioase din munţi au dat naştere, de-a lungul timpului, unui număr mare de legende şi teorii ale conspiraţiei, inclusiv aceea că munţii ar fi „laboratoarele secrete“ ale unei civilizaţii extraterestre.

Pe fondul acestor legende, apariţia unor fenomene aparent inexplicabile nu a făcut decât să adâncească misterele şi legendele Bucegilor.

Cutremure zilnice, la ore fixe

Din această serie de fenomene fac parte şi cutremurele care s-au produs în anul 1993, în perioada 4 mai – 10 iunie (există mărturii că au fost câteva sute), pentru care nu există încă explicaţii care să mulţumească pe toată lumea.

Potrivit localnicilor, frecvenţa cutremurelor era zilnică şi se producea la ore fixe. Unii spun că orele erau 20.00 şi 3.00 dimineaţa, alţii spun că seismele se produceau la ora 20.30. Specificul acestora era faptul că erau precedate de un vuiet puternic, ca şi cum ceva s-ar fi prăbuşit în interiorul munţilor. Seismele aveau o intensitate destul de mică, de 3 sau 4 grade, însă se produceau la mică adâncime – 10 sau 15 kilometri, ceea ce făcea ca zgomotul din munţi să înfricoşeze localnicii. Vârful a fost reprezentat de un seism de 5,1 grade, produs în zona Buşteni-Sinaia, în seara zilei de 23 mai 1993.

Seria de cutremure a ridicat multe semne de întrebare în principal din cauza faptului că Bucegii nu sunt „zguduiţi“ în general, pentru că nu sunt într-o arie seismică, dar şi pentru că seria de cutremure a încetat brusc, iar scoarţa nu s-ar mai fi manifestat de atunci. Oamenii spun că erau încărcaţi energetic atât de mult, încât orice sau pe oricine atingeau se producea o curentare care ajungea până la arsuri uşoare, aveau insomnii, iar  semnalele radio fie cădeau, fie se amplificau brusc în anumite zone.

„Deşi nu dormeau, oamenii nu se simţeau obosiţi“

Traian Trufin, un inginer care locuieşte în Buşteni din 1991, muzeograf, publicist şi cercetător al fenomenelor stranii la care a fost martor a încercat să găsească explicaţii şi a povestit experienţa în presa vremii, într-un articol din fostul ziar „Ziarul“. Trufin este convins că sub Carpaţi există o altă lume şi că Bucegii sunt zona cea mai încărcată energetic din România.

„În 1993, timp de două săptămâni, în partea de sud a oraşului, oamenii aveau insomnii, indiferent de vârstă. M-am gândit că sunt emanaţii de noxe de la fabrica de hârtie. Nici vorbă de aşa ceva. Era ciudat că, deşi nu dormeau, oamenii nu se simţeau obosiţi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane. Unii localnici au ajuns să trăiască adevărate stări de euforie. Manifestările aveau loc numai în timpul noptii. După ce au băgat în sperieţi tot oraşul, au încetat la fel de brusc cum apăruseră“, a povestit Traian Trufin.

Inginerul a mai povestit şi modul în care se produceau cutremurele: se auzea mai întâi o bubuitură sub pamânt, apoi era simţit cutremurul. Parcă s-ar fi surpat ceva în adâncuri, o mişcare haotică a pământului, care nu are nici o legătură cu o mişcare seismică.

Explicaţiile ştiinţifice

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului National pentru Fizica Pamântului, a avut un punct de vedere în presa de specialitate. În articolul „Fenomene paranomale în Munţii Bucegi“, citat de mai multe site-uri de profil despre misterele din Bucegi, acesta a admis faptul că „secvenţa“ cutremurelor din Bucegi a fost surprinzător de mare chiar şi pentru specialiştii din domeniu. Dar acesta a susţinut ideea unor mişcări seismice, nu de altă natură, cutremure crustale, de mică adâncime, de până la 15 kilometri. Se admite si faptul că în Bucegi au fost câteva sute de cutremure în 1993.

„Este posibil ca aceste cutremure să fi apărut tocmai din cauza faptului că Munţii Bucegi se află în apropierea Vrancei, o cunoscută zonă seismică. Dar este greu de explicat de ce în ultimii zece ani în Bucegi nu a mai fost nici o mişcare seismică. Secvenţa aceasta de cutremure din Bucegi, din 1993, este unică pe teritoriul României“, a spus Mircea Radulian.

În zonă s-au făcut studii, ulterior seriei de cutremure, dar cauzele acestora nu au fost elucidate pe deplin. „Se încearcă o interpretare a studiilor făcute în zonă. Dar problemele nu sunt încă elucidate“, a mai spus directorul ştiinţific al Institutului National pentru Fizica Pamântului.

Un fenomen intens dezbătut

Fenomenul este intens dezbătut şi pe forumurile de profil. Astfel, pe cutremurnetforum. sd4.eu, utilizatorii vorbesc despre faptul că, în realitate, cutremure au mai fost în Bucegi, deci nu ar fi vorba despre un fenomen izolat în 1993, iar studiile geotectonice ar fi relevat o falie, orientată Sud-Est către Nord-Vest, care trece pe sub Bucegi şi urmăreşte aliniamentul Buşteni-Zărneşti (Braşov).

De asemenea, mai spun utilizatorii formurilor, localnicii din Buşteni şi Sinaia nu mai simţiseră de foarte mult timp cutremure cu altă sursă decât Vrancea, seisme care sunt de suprafaţă. Prin urmare, ei erau obişnuiti cu mişcările de legănare, de balans, provocate de seismele vrâncene, deci mişcari mai „lente“. Cutremurele superficiale se manifestă mai brusc, chiar brutal de la bun început, astfel încât oamenii pot avea impresii greşite, că nu au fost cutremure, ci o coborâre sau o prăbuşire.

De asemenea, studii asupra momentelor în care s-au produs cutremurele arată că acestea s-au manifestat haotic, nu la ore fixe, iar numărul lor, de până la câteva sute, contabilizează şi câteva sute de replici.

„Explicabilul“ cutremurelor din 1993 este susţinut şi de Gheorghe Haiduc, şeful Salvamont Buşteni. „Om al munţilor“ de zeci de ani, Haiduc spune că seismele din acea perioadă au fost cauzate de existenţa unei falii, vecină cu Vrancea, şi că intensitatea a fost percepută mai puternic din cauza faptului că au fost seisme de mică adâncime.

„Într-o zonă de piatră şi munte, cutremurele se propagă mai uşor şi sunt altfel percepute. De altfel, doar acestea sunt simţite pentru că sus, pe munte, cutremurele de adâncime abia dacă sunt sesizate. În ceea ce priveşte alte fenomene energetice asociate, eu merg de ani buni pe munţi şi, personal, nu am întâlnit zone energetice misterioase, nici poli energetici, nici locuri unde stă ceasul. Depinde de fiecare persoană, în ce este dispus să creadă“, ne-a spus Gheorghe Haiduc.

Vă mai recomandăm

Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi, loc de tămăduire şi contemplare: vindecări, şuvoaie energetice, pietrele care grăiesc. Ce spun psihologii. Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi au devenit un subiect intens discutat în mediul online. Mai mult, Pavel Coruţ şi-a croit o întreagă serie de romane pe baza forţelor supranaturale pe care le au eroii, care îşi trăgeau energia din zona Bucegilor şi a sanctuarelor dacice.

Tunelurile secrete ale României: cum au apărut „Triunghiul de aur” al Daciei - reţeaua dintre Bucegi şi Egipt, tunelul şi piramida paranormală din Ceahlău. Subteranul României ar fi străbătut de aproximativ 500 de kilometri de tuneluri şi catacombe săpate încă din timpuri străvechi, conform autorilor unui volum intitulat “Secretele României subterane”. Numeroase legende s-au păstrat până astăzi despre galeriile săpate în munţi sau sub cetăţi, cu rol de cale de refugiu a populaţiei din calea cotropitorilor.

Sfinxul şi Babele, misterele din Bucegi. Cum s-au format ciudatele stânci: au fost sculptate de daci, creaţii extraterestre sau „ideea” perfectă a naturii. Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la peste 2.200 de metri altitudine. Stânca a fost numită aşa după asemănarea sa cu Sfinxul Egiptean, iar formarea sa este pusă pe seama eroziunii eoliene. Internetul este plin, însă, de terorii care mai de care mai fanteziste, care spun că dacii ar fi sculptat megalitul sau că acesta ar fi de origine extraterestră.