Povestea Irinei Bossy Ghica, stră-strănepoata Nababului. Fosta jurnalistă încearcă să readucă la viaţă domeniile familiilor de boieri români
0
Irina Bossy Ghica, stră strănepoata omului politic Gheorghe Grigore Cantacuzino, fost prim- ministru al României la final de secol XIX şi început de secol XX, este cea care stă în spatele unor proiecte culturale menite să salveze ce a mai rămas din moştenirea culturală lăsată românilor de familiile Cantacuzino şi Ghica în Prahova şi Dâmboviţa.
Fost jurnalist, corespondent pentru cele mai importante redacţii europene, Reuters şi BBC World Service, Irina Bossy Ghica a revenit în România în decembrie 1989, în calitate de corespondent de presă şi a participat, tot ca jurnalist, inclusiv la celebrele mineriade. Deşi contactul cu România anilor 90 nu a fost neapărat o plăcere, Irina Bossy Ghica fiind agresată la Târgu Jiu, în timpul mineriadei, strănepoata nababului nu a renunţat la ideea de a face ceva bun pentru ţara ei. A renunţat la cariera de jurnalist şi s-a implicat activ în aderarea României la Uniunea Europeană, fiind numită consilier de cooperare la Ambasada Franţei la Bucureşti, pentru a coordona colaborarea între Franţa şi România.
Cât a stat în România, Irina Bossy Ghica a realizat că anii comunismului au şters absolut orice urmă a esteticului şi frumosului, iar clădirile cenuşii reuşiseră să îngroape, să ascundă tot ceea ce familiile de nobili au lăsat moştenire.
"Totul, toate casele sunt năvălite de urâtul comunismului. Îmi aduc aminte de o frază rostită de Ion Ghica în 1860 şi care, iată, cât de valabilă este şi acum. Se distrug şi se demolează case, biserici de parcă am vrea să ne ştergem urma, să nu mai avem nicio istorie. (...) trebuie făcută o educaţie, trebuie să înţelegem cu toţii că ceea ce este al meu nu este şi al nostru, trebuie să învăţăm să fim respectuoşi faţă de ceilalţi, trebuie să învăţăm despre eleganţa discretă. Trebuie să conştientizăm că doar dacă ne gândim la interesul nostru general şi nu particular, doar aşa România va prospera. (...) francezii care lucrează în administraţia publică sunt mândri că pot servi Franţa, că pot contribui cu ştiinţa lor," spunea Irina Bossy- Ghica înr-un interviu din 2016.
Ruinele palatului ”Micul Trianon” de la Floreşti, judeţul Prahova FOTO facebook.com/domeniulcantacuzino
Fundaţia pe care o coordonează în prezent stră strănepoata Nababului are menirea să salveze ceea ce a mai rămas din spectaculoasele clădiri monument ridicate în zona Prhaova-Dâmboviţa de celebrele familii Cantacuzino- Ghica, aflate astăzi în ruină.
Pe lângă ”Micul Trianon” de la Floreşti, castel ridicat pentru soţia sa de către Gheorghe Grigore Cantacuzino, Irina Bossy Ghica şi-a îndreptat atenţia către un alt conac boieresc pe care vrea să-l readucă la viaţă. Este vorba despre conacul de la Ghergani, care a aparţinut familiei Ghica.
Situat la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi Târgovişte, în judeţul Dâmbiviţa, conacul de la Ghergani, numit în epocă ”maison de plaisance”, într-o traducere aproximativă, casă de vacanţă, a reprezentat pentru mult timp un loc de pelerinaj al nobilimii sfârşitului de secol XIX.
„Toată lumea doreşte să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunăţii şi minunăţii, iar lumea vorbeşte în oraş despre bunul gust, simplitatea şi frumuseţea micii noastre aşezări de la ţară.” (Ion Ghica către Alexandrina, Ghergani, 1867), conform domeniul-ghica.ro.
Tocmai acest bun gust şi rafinament, lux discret şi eleganţă care lipseşte arhitecturii contemporane, merită tot efortul depus acum pentru salvarea lui.
Sursa Video: domeniul-ghica.ro
Domeniile marilor familii de boieri aveau o caracteristică aparte care rareori se mai regăseşte în construcţiile de după anii comunismului. Grădinile care înconjurau construcţia în sine făceau parte din întreg ansamblu, fiind amenajate tot de arhitecţi celebri care nu lăsau nimic la întâmplare.
Tocmai frumuseţea locului, bine ales şi structurat, permite acum urmaşilor familiei Ghica să organizeze la Ghergani evenimente culturale de înaltă ţinută pe care nu le regăsim în sălile de spectacole.
”Am petrecut o seară feerică la conacul lui Ion Ghica din Ghergani pe care încerc să-l restaurez. Duminică, am celebrat 150 de ani de la asezarea primei pietre la conac de către strămoşul meu, în sunetele unui superb concert SONORO care încheia ciclul «Concert la Conac» 2019”, a precizat Irina Bossy Ghica într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Capela de la Ghergani, restaurată FOTO domeniul-ghica.ro
Conacul de la Ghergani a fost restituit moştenitorilor de drept în 2009, iar acum Irina Bossy Ghica încearcă să restaureze clădirea, iar întreg domeniul să-l reintroducă în circuitul cultural.
”În lumea de astăzi, lume a calculului şi a interesului material, a rentabilităţii, casele istorice, lăcaşurile familiale sunt esenţiale pentru a salva viitorul nostru, cel care ne este comun - adică civilizaţia. Care are în rădăcina sa şi cuvântul «civic». Este mai indispensabil ca oricând să ne regăsim şi să ne păstram rădăcinile, ca nişte puncte de reper. Să regăsim sensul a ceea ce rămâne din noi, în noi şi care ne uneşte. În limba franceză cuvântul «demeure» - lăcaş - este acelaşi cu demeurer: a rămâne pe loc, într-un loc. Lăcaşul ne leagă de un loc din care putem privi spre viitor şi care ne este indispensabil pentru a întrevedea viitorul”, scrie Irina Bossy Ghica pe site-ul dedicat conacului de la Ghergani.
În prezent, se caută fonduri pentru restaurarea celor două mari domenii, de la Floreşti, judeţul Prahova, şi Ghergani, judeţul Dâmboviţa, pentru ca monumente de arhitectură unice în România să poată fi ţinute în viaţă.
Se încarcă comentariile...
