Sinaia, primul oraş din România cu o reţea de colectare a măştilor de unică folosinţă

Centre de colectare a măştilor de unică folosinţă au fost amplasate în 13 instituţii importante din Sinaia FOTO Primăria Sinaia

Începând din luna ianuarie, locuitorii şi turiştii din Sinaia vor putea arunca în siguranţă măştile utilizate în peste 13 locuri cheie din oraş. Se estimează că jumătate de milion de măşti vor fi colectate în centre special amenajate, măştile din plastic urmând să fie valorificate din punct de vedere energetic.

Sinaia este prima localitate din România care colectează măştile de unică folosinţă rezultate în urma pandemiei de COVID-19 la nivel de oraş, cu o reţea strategică de locuri pentru colectare, pusă la dispoziţie de autorităţile locale.

Cutiile de colectare a măştilor sunt amplasate în 13 puncte din Sinaia, Primăria, Muzeul Peleş, Cazinoul Sinaia, Muzeul Ştirbey, Colegiul Mihai Cantacuzino. Numărul punctelor de colectare urmează să fie extins pe parcursul acestui an.

„Pănă acum aceste măşti ajungeau la gunoi sau direct în natură, fiind o sursa majoră de poluare. Sperăm că atât turiştii, cât şi locuitorii din Sinaia să arunce în siguranţă şi în număr cât mai mare aceste măşti în locurile special amenajate din oraş” declară Vlad Oprea, Primarul Oraşului Sinaia

Estimările arată că aproximativ jumătate de milion de măşti vor putea fi colectate anul acesta în oraşul Sinaia.

După colectare, măştile sunt valorificate pentru a produce energie, reducând astfel impactul asupra mediului.

Ce tipuri de măşti se pot colecta?

Pot fi colectate patru tipuri de măşti: măştile de plastic de unică folosinţă, măştile FFP2, numite şi N95, măştile FFP3 şi măştile chirurgicale, dar cu condiţia să nu provină dintr-un mediu medical. Nu vor putea fi colectate măşti din material textil, confecţionate acasă sau alte articole de protecţie, deşeuri periculoase (ascuţite, inflamabile, reactive, corozive, toxice, infectate sau patogene), deşeuri medicale, baterii, recipiente sub presiune sau sticlă spartă.

Poluarea cu plastic ca urmare a pandemiei, o problemă de mediu cu un impact uriaş

Programul de Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP) atrage atenţia guvernelor lumii asupra gestionării deşeurilor, inclusiv a deşeurilor medicale şi periculoase, ca pe un serviciu public esenţial. UNEP susţine că manipularea în condiţii de siguranţă şi eliminarea finală a acestor deşeuri este un element esenţial într-un răspuns eficient în situaţii de urgenţă. Tot UNEP susţine că 75% din măştile folosite, precum şi alte deşeuri legate de pandemia de coronavirus, vor ajunge în gropi de gunoi sau în apele mărilor, se arată într-un comunicat remis presei.

În 2020, cantitatea de măşti de protecţie folosite în lume a crescut de 207 ori faţă de 2019.  Opération Mer Propre, un ONG francez care se ocupă, printre altele, cu operaţiuni de curăţenie pe Coasta de Azur, a descoperit pe fundul mării cantităţi industriale de măşti, mănuşi şi sticluţe de plastic pentru dezinfectant de mâini, trăgând şi un semnal de alarmă cu privire la acumularea de astfel de deşeuri: „dacă lucrurile nu se schimbă, în curând vom avea mai multe măşti decât meduze aruncate în Marea Mediterană”.

De asemenea, peste 1,5 miliarde de măşti de unică folosinţă vor ajunge în oceanele lumii, este semnalul de alarmă tras de un grup de ecologişti din Hong Kong. Cum fiecare mască are o greutate de trei până la patru grame, s-ar putea ajunge ca peste 6.800 de tone de plastic să ajungă în apele oceanelor. Durata de viaţă a măştilor sanitare aruncate este de 450 de ani, fapt ce face ca ele să fie nişte adevărate bombe cu ceas ecologice, mai ales în condiţiile crizei climatice care afectează planeta de ceva vreme, se arată într-un comunicat remis presei de asociaţia Oralu Meu, Culorile Mele.

Asociaţia Oraşul Meu, Culorile Mele este un ONG românesc care şi-a luat angajamentul de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi a familiilor de toate tipurile, din România. Cu ajutorul partenerilor, Oraşul Meu, Culorile Mele a conceput cel mai mare proiect de terapie prin artă desfăşurat în România pentru a minimiza impactul negativ al spitalizării pe termen lung asupra copiilor cu afecţiuni cronice. A elaborat seminare şi ateliere care le oferă părinţilor instrumentele necesare pentru a stabili un echilibru între viaţa aglomerată de familie şi muncă. Asociaţia a mobilizat şcoli, părinţi, tutori şi comunităţi, pentru a crea medii şcolare sănătoase pentru copiii noştri.