1,2 milioane de lei, gaura creată în bugetul unei localităţi de pe Valea Oltului de hoţi şi prostituate

Într-un mic orăşel de pe Valea Oltului, o localnică a adunat în ultimii ani amenzi de aproximativ 20.000 de euro. Localitatea la care facem referire are pe lista marilor datornici: prostituate, hoţi şi firme din domeniul exploatării lemnului. Dintr-un milion de euro restanţe la Primăria Brezoi, din judeţul Vâlcea, mai bine de un sfert îl reprezintă sancţiunile contravenţionale.

Majoritatea amenzilor pe care le are de încasat Primăria Brezoi provin de la prostituate şi infractorii de etnie rromă din Valea lui Stan, o localitate ce aparţine oraşului aflat la intersecţia a două râuri: Olt şi Lotru. 

Cum situaţia nu este nouă, ci se perpetuează de ani de zile, primarul Robert Schell este convins că nu va mai recupera nimic din amenzile aplicate, pentru că legislaţia nu prevede soluţii concrete în astfel de cazuri, doar birocraţie şi atât. 

Unele dintre sancţiuni sunt vechi şi de 5 – 6 ani, iar cei care le primesc sunt campioni la contravenţii. 

20.000 de euro în amenzi din prostituţie

Spre exemplu, o singură persoană a adunat de-a lungul ultimilor ani amenzi însumând 80.000 de lei sau 800 de milioane lei vechi numai din practicarea prostituţiei.

Cum amenzile nu au fost preschimbate în muncă în folosul comunităţii, nici în acest mod nu se poate recupera ceva. 

În topul datornicilor se află şi firmele intrate în insolvenţă, care ar avea de plată către Primăria Brezoi o factură totală de 1 milion de lei, firme care s-au ocupat de prelucrarea lemnului şi exploatările forestiere, afaceri care au dus la apariţia şi dezvoltarea oraşului în trecut.

Administraţiile locale de pe Valea Oltului au bugetele afectate de cea mai veche meserie

Situaţia de la Brezoi nu este nici nouă, nici singulară. Toate administraţiile locale de pe Valea Oltului se plâng de aceeaşi meteahnă şi anume de faptul că cea mai veche meserie din lume le dă bugetele peste cap. 

Amenzile nu sunt plătite niciodată de cei care le-au primit. Edilii şi-ar fi dorit ca recuperarea acestor datorii să intre în sarcina Fiscului, ca să evite în acest fel imposibilitatea colectării lor şi prin urmare procentajul mic de venituri.

De-a lungul timpului, oamenii legii au destructurat o serie de reţele de proxeneţi, dar n-au reuşit niciodată să stârpească definitiv fenomenul. 

Datornicii scapă pentru că nu au nici bunuri, nici imobile în proprietate

În majoritatea cazurilor, Fiscul nu poate executa silit persoanele care au zeci de amenzi care însumează milioane de lei pe motiv că acestea nu au nici bunuri, nici imobile în proprietate.

Iar cea mai mare parte dintre contraveniente nici măcar nu locuiesc îin Brezoi, ci în alte localităţi ale Vâlcii sau chiar alte judeţe, fiind în tranzit, astfel că sunt greu de găsit pentru a fi trase la răspundere.

Pe lângă prostituate, mai există şi etnicii rromi dintr-o localitate mărginaşă care se ocupă cu furtişagurile – de lemne, de animale. Din cauza legislaţiei, aceştia se aleg doar cu amenzi, pe care însă nu le plătesc niciodată, pentru că nu au venituri fixe.

1 milion de euro are Primăria Brezoi de colectat de la datornici

Primarul Robert Schell a explicat pentru Adevărul cum stă situaţia în localitatea pe care o administrează: „La această oră, Primăria Brezoi are de încasat aproximativ 1 milion de euro – o parte din impozite şi taxe şi o altă parte din amenzi date prostituatelor şi rudarilor care se ocupă cu furturile de lemne. Unele dintre amenzi sunt foarte vechi, dar, în principiu, s-a cam eradicat fenomenul prostituţiei în zona noastră. Doar că s-au tot strâns amenzi de-a lungul anilor”, susţine edilul.

Prostituate intrate în insolvenţă

Cu toate acestea: „Am ajuns ca una dintre prostituate să datoreze statului 800 de milioane lei vechi – 80.000 lei noi. Este o sumă enormă în privinţa căreia nu prea ai ce să faci, decât dosar de insolvenţă. Sunt de 10 ani primar, iar această problemă exista şi pe atunci – cea a neplăţii amenzilor de către cele două categorii menţionate anterior”, mai spune Schell.

Şi poate că gaura creată în buget ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi existat procedeul prescripţiei: „Amenzile se prescriu după trei ani. Există anumite proceduri pe care le face Primăria – de comunicare, de înştiinţare şi se prelungeşte termenul de prescripţie cu încă trei ani. Deci, cele mai vechi amenzi pe care le avem de încasat au şase ani”, mai recunoaşte primarul din Brezoi.

O jumătate de milion de lei de recuperat de la hoţii de lemne

„Problema este că toate amenzile care se prescriu sunt imputabile primarului. Adică, dacă nu ne ocupăm de încasarea lor, Curtea de Conturi când vine în control mi le impută mie. Nu mi s-a întâmplat până acum, pentru că am compartiment care se ocupă cu încasarea amenzilor. Practic, oamenii fac doar hârtii, pentru că efectiv banii nu au fost încasaţi. Iar dosarele de insolvabilitate sunt verificate tot timpul şi trebuie să fie bine justificate. 

Multe din amenzi sunt şi pentru delicte silvice comise de rudarii din Valea lui Stan unde întâlnim acelaşi fenomen – al nerecuperării sumelor din amenzile aplicate. Doar că pe respectivii îi mai prinde poliţia, le mai confiscă marfa, maşini şi uite aşa se mai recuperează din prejudiciu. 

În această situaţie, avem cam 10 persoane care ne-au tot creat probleme. Mulţi au dispărut din zonă, dar de la cele 10 persoane amintite avem de recuperat în jur de 500.000 de lei din amenzi”, a mai declarat Robert Schell pentru Adevărul.

Doar trei prostituate din „vechea gardă” mai au domiciliu stabil în Brezoi

Primarul ne-a asigurat şi că: „În ultima perioadă chiar s-au mai liniştit lucrurile”. Poate şi pentru că, speriate de raziile dese ale oamenilor legii, multe dintre prostituate se află doar în tranzit: „Mai avem câteva prostituate care locuiesc în Brezoi, din „vechea gardă”, pe care nu le mai bagă nimeni în seamă, cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Este o chestiune destul de delicată... 

Eu susţin încă legalizarea prostituţiei, fiindcă, zic eu, ar fi singura soluţie de a se obţine nişte bani şi din această meserie care acum este prestată la negru. Nu mi se pare că fac o infracţiune fetele astea. Şi nu e normal să stea nici pe stradă, dar acestea sunt condiţiile. În acest moment, avem trei femei pe care le monitorizăm, despre care ştim că practică prostituţia”, ne mai spune edilul 

Schell a cerut în urmă cu câţiva ani legalizarea prostituţiei, ca această meserie străveche să fie impozitată ca oricare altă activitate. 

În perioada în care se vorbea despre acest lucru, prostituatele se gândeau serios să ceară copii după procesele – verbale, în cazul în care legea s-ar fi aplicat retroactiv şi ar fi trebuit ca în acest mod să-şi demonstreze „vechimea în muncă”.

Primarul Robert Schell din Brezoi - Vâlcea, Foto: Curierul de Vâlcea

Prostituatele nu mai vor ca după ce fac noaptea trotuarul, ziua să-l măture

În trecut, erau destul de frecvente cazurile în care prostituatele erau puse să muncească în folosul comunităţii. Ziua măturau străzile din Brezoi, iar noaptea „făceau trotuarul”. 

„Pot face muncă în folosul comunităţii, numai dacă instanţa este de acord cu transformarea amenzii. Doar că nici ele nu mai sunt dispuse să presteze muncă în folosul comunităţii. Au văzut că legiuitorul nu poate să mai facă mare lucru. 

Am avut situaţii în care amenzile au fost transformate în zile de muncă, au fost somate să se prezinte la muncă, nu s-au prezentat, după care am fost nevoiţi să trimitem dosarul din nou la Judecătorie şi s-a prescris din nou munca în amendă”, mai recunoaşte şeful administraţiei locale. 

„Mai bine le gonim decât să stăm cu venituri ipotetice de milioane”

„Profită de acest vid legislativ. Iar noi facem hârtii ca nebunii. Poliţia şi jandarmeria au fost destul de înţelegătoare, în sensul că mai bine le gonim, să se ducă, decât să stau cu venituri ipotetice de milioane, iar eu să nu pot să fac nimic cu banii. 

Le gonim în alte localităţi  - nu este o soluţie, dar nici alte variante nu avem la dispoziţie. Sunt atipice, antisociale, nu au nici foarte multă şcoală, nu sunt obişnuite cu un program de muncă, chiar dacă li se oferă un job de opt ore, li se pare destul de dificil mai ales pentru un salariu minim pe economie pe care ele îl fac într-o seară... Deci, nu vin la muncă”, mai spune Schell. 

„Unele câştigă minumul pe economie şi într-o singură noapte, iar banii se duc pe chefuri”

Femeile care se prostituează, atunci când sunt întrebate de ce au ajuns să practice această activitate susţin că o fac pentru că nu au altă şansă de supravieţuire şi în mod special pentru a-şi creşte copiii. 

Numai că unele dintre femeile care practică prostituţia pe Valea Oltului şi-au abandonat copiii, aflaţi acum în mare parte în grija unor asistenţi maternali. „Primul copil pe care l-am luat în îngrijire ştiam că este al unei prostituate de pe Valea Oltului. Apoi, după câţiva ani, cei de la Protecţia Copilului mi-au spus că femeia a mai făcut încă unul, bineînţeles cu alt bărbat. Mi-a fost milă, m-am gândit să nu despart fraţii”, ne-a declarat un asistent maternal.

„Au toate copii, cu siguranţă, recunoaşte şi primarul din Brezoi. Noi monitorizăm situaţia cu cei de la Protecţia Socială. Majoritatea au cel puţin 2 – 3 copii. Sunt printre ele şi unele care şi-au abandonat copiii la centrele de plasament, dar majoritatea îşi cresc copiii, dar banii pe care-i câştigă în mare se duc pe băutură şi chefuri. Adică nu sunt în stare să strângă, să pună deoparte, nici măcar pentru bătrâneţe, ca să nu mai pomenim de pensie.  

A devenit un mod de viaţă, iar replica aceea că sunt obligate s-o facă pentru că au copii acasă e mai degrabă un lait-motiv”, susţine şeful administraţiei locale.

O prostituată condamnată în dosarul „Peştilor tatuaţi”, încă în puşcărie

L-am întrebat pe edil dacă printre prostituatele de la Brezoi există vreuna condamnată: „Da, am avut printre ele şi prostituate condamnate. Una chiar este în puşcărie şi la ora actuală, fiindcă, pe lângă prostituţie, se ocupa şi de proxenetism. Şi mai participa şi la alte infracţiuni”.

Primarul face referire la o grupare de proxeneţi din judeţul Mehedinţi, care, vreme de doi ani, a terorizat oraşul, autointitulându-se „Peştii tatuaţi".

Câţiva tineri din Orşova puseseră stăpânire pe micuţul oraş de pe intersecţia Văii Lotrului cu Valea Oltului. În urma numeroaselor scandaluri, brezoienii s-au unit şi la un moment dat i-au blocat pe indivizi în blocul în care locuiau cu chirie. 

Instanţa le-a interzis să se mai apropie de oraşul Brezoi, motiv pentru care s-au mutat o perioadă în staţiunea Călimăneşti – Căciulata, dar şi de aici au fost izgoniţi. 

Au stat o perioadă şi în Râmnicu Vâlcea, până au fost condamnaţi şi ulterior viaţa în Brezoi şi-a reluat cursul firesc.