Râmnicu Vâlcea

articolul anterior articolul urmator

Câţi ani a împlinit cel mai vechi judeţ din România atestat documentar. Uluitor de unde îşi trage denumirea | FOTO

4
8 Jan 2022 20:17:04
Autor: Daciana Mitrache
Vâlcea - cel mai vechi judeţ atestat documentar din România care şi-a păstrat denumirea originară Foto colaj Florin Epure
Vâlcea - cel mai vechi judeţ atestat documentar din România care şi-a păstrat denumirea originară Foto colaj Florin Epure

Sâmbătă, 8 ianuarie, primul judeţ menţionat în documente, a cărui obârşie este însă cu mult mai veche, a împlinit 630 de ani de atestare.

„Sărbătorim astăzi cea mai importantă dată istorică a judeţului Vâlcea. În ziua de 8 ianuarie 1392, pana marelui logofăt Filos (pe numele de monah, Filotei), un învăţat şi cunoscător al limbilor greacă şi slavonă, înscria, pentru vecie, numele acestui străvechi ţinut”, aminteşte directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure într-o postare pe pagina sa de socializare, făcând referire la actul primei atestări documentare, care poartă pecetea şi iscălitura lui Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti. 
 
GALERIE FOTO CU ATRACŢII TURISTICE ALE VÂLCII, UNICE ÎN ROMÂNIA
 
Un hrisov prin care voievodul dăruia, în urmă cu 630 de ani, ctitoriei sale de la Călimăneşti - Sfânta Mănăstire Cozia, o serie de moşii şi întărea vechile danii: „Eu, în cel Hristos Dumnezeu, binecinstitorul şi de Hristos iubitorul, marele voievod şi domn a toată Ungrovlahia, după putere am binevoit[…] să ridic din temelie o mănăstire[…] am dăruit puţin obroc din casă mea pentru hrana călugărilor[…]”, în judeţul Vâlcea, pe fiecare an să-şi adune înşişi călugării albinăritul”, menţionează istoricul vâlcean, subliniind că: „Domnitorul mai dăruieşte şi alte proprietăţi, o moară la Râmnic şi una la Cătălui, 300 de sălaşe de ţigani etc.”.
 

Cel mai vechi judeţ care-şi păstrează denumirea originară

 
Un document prin care Vâlcea devine „cel mai vechi judeţ care apare atestat în Ţara Românească, după Jaleş (3 octombrie 1385)”, mai aminteşte directorul de la Cultură, precizând: „Într-adevăr, Jaleşul a fost primul judeţ atestat documentar, dar el nu mai există, deci Vâlcea rămâne cel mai vechi judeţ atestat care şi-a păstrat şi denumirea denumirea originară”. 
 
Jaleşul a fost atestat la 1385 şi desfiinţat după 1444. Aşezările sale au fost înglobate mai apoi în componenţa judeţelor Gorj şi Mehedinţi. 
 

Cneazul Farcaş a dat numele judeţului, potrivit istoricului Nicolae Iorga

 
În ceea ce priveşte numele judeţului, mai spune istoricul, cea mai plauzibilă ipoteză aparţine savantului Nicolae Iorga: „Potrivit acestuia denumirea ar veni de la numele unei căpetenii locale - cneazul Vâlc (în româneşte, Lupu), care în maghiară însemnă tot lup - Farcaş, cel menţionat de Diploma Cavalerilor Ioaniţi (1247)”.
 
Actul din secolul al XIII-lea, la care face referire specialistul de la Cultură, atestă existenţa cnezatelor lui Ioan şi Farcaş, a voievodatelor lui Litovoi şi Seneslau, precum şi a Ţării Severinului, care vor duce în final la întemeierea statului feudal Ţara Românească, recunoscute şi de documentele ungureşti ale vremii, care se întindeau între Carpaţi şi Dunăre. La acea vreme, Vâlcea era împărţită însă între Cnezatul lui Farcaş - în zona de sud şi Voievodatul lui Seneslau - la nord - partea cunoscută astăzi sub denumirea de Ţara Loviştei. 
 

Ţinutul cu urme de convieţuire umană vechi de două milioane de ani

 
„Este evident că în această zonă, din partea dreaptă a Oltului, Râmnicul şi împrejurimile sale au avut o istorie îndelungată, de aceea au stat în atenţia domnitorilor români. Mircea Voievod a declarat Râmnicul reşedinţă a curţii şi cancelariei sale voievodale datorită legăturii directe pe care o avea cu capitalele Ţării Româneşti: Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Târgovişte şi Bucureşti dar şi pentru potenţialul economic al acestei vechi vetre urbane”, mai aminteşte istoricul român. Râmnicul, spre exemplu, cunoscut astăzi drept Râmnicu Vâlcea, are o existenţă certitifcată prin acte, chiar mai îndelungată decât cea a judeţului. Anul acesta, la 20 mai, se vor împlini 634 de ani de atestare documentară.
 
Întregul ţinut însă, aşa cum menţiona şi prof. dr. Florin Epure, are o istorie mult mai veche decât atestarea sa documentară: „Izvoarele şi monumentele istorice atestă, în Vâlcea, primele urme ale existenţei omeneşti încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti înscriu judeţul între locurile din ţară şi din lume cu cele mai vechi urme de convieţuire umană”, mai precizează directorul de la Cultură. 
 

Judeţul celui mai mare sit fosilifer din Europa de Est

 
Locul la care face istoricul referire găzduieşte cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est şi unul dintre „cele mai interesante din lume”, cunoscut sub numele de Grăuceanu, din comuna Tetoiu, despre care mulţi dintre noi am aflat în vremea comunismului cu ajutorul poveştii „Pescarului de pe Lacul Getic”. O poveste care însă după Revoluţie nu a mai putut să confirme ipoteza descoperirii „primului hominid din Europa”, poate şi pentru că multe dintre dovezi au dispărut în mod misterios, după cum avea să constate în urmă cu câţiva ani o echipă de cercetători americani extrem de interesaţi de acest sit.
 
Cu toate acestea, nenumăratele resturi de unelte, pe lângă multitudinea de rămăşiţe de animale - la Bugiuleşti - Tetoiu fiind un imens şi bogat depozit de fosile de mamifere şi vertebrate ale unor specii dispărute precum mamuţii, pisicile cu colţi sabie şi strămoşii preistorici ai girafei, cerbii giganţi etc. -, descoperite de şase decenii încoace, demonstrează fără urmă de tăgadă că în Vâlcea avem de-a face cu urme de convieţuire umană vechi de 2 milioane de ani. 
 

Aşezări din neolitic, vestite pe vremea dacilor şi romanilor

 
„Descoperirile arheologice atestă, pe întreg arealul vâlcean, mai multe aşezări din perioadele neolitică, a bronzului, din Epoca fierului, când se formează elementul etno-cultural traco-daco-getic, reprezentată prin numeroase vestigii. În această perioadă, o mare dezvoltare cunosc cetăţile dacice de la Buridava, Grădiştea, Roeşti şi altele care au fost amplasate sub forma unui sistem defensiv pentru apărarea Daciei de primejdiile externe”, mai spune istoricul vâlcean Florin Epure. 
 
Acesta aminteşte şi faptul că stăpânirea romană în Vâlcea este reprezentată de linia fortificată care străbate judeţul, de la nord la sud - o frontieră pe Olt a Daciei Inferior cu şapte castre romane (Limes Alutanus), amintite chiar şi de Tabula Peutingeriană - o copie din secolul al XIII-lea a unei vechi hărţi romane în care figurau drumurile şi oraşele principale, dar şi amplasarea mărilor, fluviilor, pădurilor, lanţurilor de munţi ale Imperiului Roman. Un document inclus din 2007 în Registrul Internaţional Memoria Lumii, parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. 
 

Istoria zbuciumată a ultimului secol

 
De-a lungul existenţei sale, Vâlcea a avut parte de o istorie zbuciumată, mai ales în ultimul secol când a fost anexat total sau parţial judeţelor învecinate: „Odată cu reforma administrativă din anul 1938, judeţul Vâlcea a fost inclus în ţinutul Olt. Vâlceanul Dinu Simian (fruntaş al Partidului Naţional Liberal, care a trecut, după o „disidenţă” faţă de I. Gh. Duca, la Partidul Naţional Ţărănesc condus de Iuliu Maniu şi Ion Mihalache - n.r.) a devenit rezident regal al ţinutului Olt, reşedinţa acestuia fiind însă la Craiova. În anul 1947 regimul comunist a decretat o nouă “reformă administrativă”, iar în anul 1950 a fost votată Legea raionării administrative - teritoriale a R.P.R. În anul 1952, s-a înfiinţat regiunea Piteşti, care a înglobat şi o mare parte din teritoriul actualului judeţ Vâlcea, iar Râmnicul era raion. După opinia mea a fost cea mai vitregă perioadă pentru vâlceni”, recunoaşte prof. dr. Florin Epure. 
 
În final, în urmă cu cinci decenii, a revenit la forma pe care o ştim astăzi: „Conform Legii din 17 februarie 1968 s-a trecut la o nouă organizare administrativ - teritorială, în care se regăseau elemente ale structurilor din perioada interbelică. O serie de comune din stânga Oltului, ce aparţinuseră judeţului Argeş, au fost incluse în judeţul Vâlcea, aşa cum este el astăzi”.
 

Un judeţ pe cât de vechi pe atât de frumos şi special

 
Dincolo de istoric, astăzi, Vâlcea se mândreşte cu multe elemente unicat. Spre exemplu, este judeţul cu cele mai multe mănăstiri seculare din România, printre care regăsim singurul lăcaş de cult unde nu au voie să intre femeile - Frăsinei, dar şi cel mai izolat lăcaş monahal - Pătrunsa. Tot aici se află cea mai mare biserică din subteran - cea din Salina Ocnele Mari, dar şi cea mai veche mănăstire de maici din România, pe unica insulă locuibilă a Oltului - Mănăstirea Ostrov. Tot pe aceste ţinuturi găsim unica mănăstire din România pe ale cărei ziduri este pictată fresca istorică geneaologică a familiilor Brâncoveanu şi Cantacuzino. Este vorba despre Mănăstirea Hurezi (Horezu) inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.  
 
În Vâlcea se găseşte cea mai veche culă din ţara noastră - Cula Greceanu din Măldăreşti, dar şi singurul cimitir dacic - cel de la Buridava, din Ocnele Mari. Vâlcea este judeţul cu cele mai multe staţiuni balneare, efectele terapeutice ale apelor minerale de aici fiind cunoscut de milenii: Călimăneşti, Olăneşti, Govora şi Ocnele Mari. În Vâlcea se regăseşte  De asemenea, este judeţul unde cea mai înaltă şosea din România atinge altitudinea maximă în Pasul Urdele. Vâlcea se mândreşte şi cu cel mai lung defileu din ţară - Valea Oltului, dar şi cu cel mai spectaculos domeniu schiabil - Transalpina Vidra - Voineasa, cu cea mai înaltă cascadă: Scoruş, fiind un judeţ cu peisaje, lacuri şi două parcuri naţionale - dintre care unul este cel mai mic din România: Buila - Vânturariţa, celălalt fiind Cozia, acestea fiind doar o parte din elementele care fac din Vâlcea un judeţ unic în ţara noastră.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

FOTO Buridava de la Ocniţa, după şase decenii de cercetări. Rhytonul, piesa unicat găsită în singurul cimitir dacic din România
 
Obiective turistice unicat. Unde se află cea mai mare biserică subterană şi cea mai înaltă şosea din România

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

mihai radu
9.01.2022, 13:21:09

Dacă pronunțăm cu accentul pe a doua silbă,înseamnă o formă de relief !

+1 (1 vot)
Realist
9.01.2022, 15:59:01

Da, originea cuvantului (ca venind de la "lup") poate fi pusa un pic la indoiala, atat vreme cat seamana bine si cu latinescul vallicella (diminutiv de la "vallicula" = valcea). Totusi, numerosi autori trimit la cuvantul de origine slava "valc" = lup (se cunoaste lunga dominatiei slava, care a si lasat o groaza de cuvinte in limba romana) , si mai e coindenta cu numele cneazului Farkas, care inseamna tot "lup" in maghiara.

+9 (9 voturi)
Carja
9.01.2022, 17:31:56

Cred ca nati inteles : Numele a fost dat de Slavi care in niciun caza nu vorbeau latina

-2 (2 voturi)
andrei varga
9.01.2022, 18:06:58

cárcá prostane adin, slavi de vest (moravii ) si de sud, care au convietuit, intre sec VII-IX, cu valahii, cumanii si pecenegii in sudul Carpatilor si in Transilvania NU AU nici o legatura comuna cu salbaticii sclavini, ramasi intre Volga si Nipru dupa migratia slavilor de vest si sud din sec VI. Intotdeauna, cei ramasi la urma sunt drojdia putreda a unei natiuni. Cei mai sprinteni si intreprinzatori pleaca primii ! Sclavinii degenrati, gasiti de vikingii ROSS prin padurile de pe marginea Niprului, sunt rusinea si batjocura slavilor. Grosolania, primitivismul, salbaticia, coruptia si ticalosia va caracterizeza si intreaga umanitate saluta dezastrul vostru demografic . #Inca 50 de ani si omenirea scapa de voi pe cale naturala, bucuria viermilor !

Modifică Setările