Cea mai veche culă din ţară, în patrimoniul judeţului Vâlcea după ani de tergiversări FOTO
0
Consilierii vâlceni au decis să cumpere, în sfârşit, Cula Greceanu din Măldăreşti, cu suma de 400.000 euro, plus cheltuielile de achiziţionare, similară celei cheltuite de autorităţi pentru cel mai scump WC public din România, construit la Piteşti.
Ansamblul Cula Greceanu, format din clădirea propriu-zisă, anexe şi terenuri de peste 5.400 metri pătraţi, este monument istoric încă din 1946. Cula face parte din Complexul Muzeal Măldăreşti, care include şi Cula Duca şi Casa Memorială I.G. Duca.
Consiliul Judeţean Vâlcea şi-a exercitat dreptul de preempţiune asupra acestui obiectiv după ce Ministerul Culturii a renunţat să-l cumpere. Deşi autorităţile au menţionat că a avut loc o negociere, în realitate s-au văzut nevoite să accepte suma cerută de proprietară, similară celei destinate construcţiei celei mai scumpe toalete publice din România, din Piteşti, judeţul Argeş.
Ar mai fi de menţionat că decizia achiziţiei acestui obiectiv înscris în Lista Monumentelor Istorice de clasă A, de importanţă naţională şi universală, reprezentând unul dintre cele mai importante monumente ale Olteniei, a fost votată în unanimitate în ultima şedinţă de Consiliu Judeţean din luna noiembrie.
Realizată în stil brâncovenesc, Cula Greceanu sau Cula lui Maldăr este, alături de Mănăstirea Hurezi, unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură brâncovenească din România.
Neschimbată în exterior de peste jumătate de mileniu
În Oltenia de sub Munte, la aproximativ cinci kilometri depărtare de Horezu, centrul ceramicii populare româneşti incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, într-un peisaj pitoresc, există o culă veche de peste cinci secole, dovadă vie a istoriei frământate a acestor locuri. Şi tot de atunci, de peste jumătate de mileniu, acest monument îşi păstrează exteriorul neschimbat.
Este cea mai veche culă şi una dintre cele mai spectaculoase din România. A intrat în patrimoniul muzeal în 1956, funcţionând ca muzeu până în prezent, funcţiune păstrată şi de către actualii proprietari, moştenitorii Grecenilor.
Remarcată pentru autenticitatea sa, cula a fost des folosită în producţiile cinematografice româneşti. Aici s-au turnat o serie de filme / secvenţe din filme: „Neînfricaţii” (serial TV nedifuzat, 1969), „Drumul Oaselor” (1980), „Iancu-Jianu - Haiducul” (1981), „Trandafirul galben” (1982 şi mai nou „Aferim” (2014) care a câştigat în 2015 premiul „Ursul de argint” la Berlin, reprezentând propunerea românească pentru Oscar.
Sursa unor poveşti cu domni, domniţe, boieri şi haiduci
Povestea culei a început în 1516, odată cu ridicarea unui turn (cel mai vechi nucleu al culei) de veghe şi apărare a teritoriilor împotriva cetelor de haiduci, de către Nan Paharnicul. Ulterior, nepotul său, Tudor Maldăr, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul a întregit construcţia cu o casă fortificată. Potrivit unei legende, acesta a fost capturat de către tătari şi a scăpat de la moarte graţie fiicei hanului, Muhibe. S-au căsătorit şi s-au refugiat în Vâlcea, unde au trăit în casa fortificată de la Măldăreşti. Marele paharnic Atanasie, fiul lui Maldăr, a modificat cula în anul 1688, dar actuala formă datează din secolul al XVIII-lea.
În perioada 1780 - 1790 construcţia (partea de casă) a fost refăcută din temelii de boierul Gheorghe Măldărescu şi soţia acestuia, Eva, ctitorii bisericilor din vecinătate: „Sf. Nicolae” şi „Sf. Voievozi”. Se spune că jupâniţă Eva ar fi căzut pradă hoţilor, la bătrâneţe, încercând să fugă printr-o ieşire ascunsă, pentru că ar fi refuzat să dezvăluie locul unde-şi avea ascunse comorile.
Cula lui Maldăr sau Cula Greceanu
Potrivit Institutului Naţional al Patrimoniului, cula (turnul şi casa fortificată) a trecut, prin zestre, în proprietatea familiei Greceanu, în secolul al XIX-lea, în urma căsătoriei Mariei, fiica Jupâniţei Eva, cu Gheorghe Greceanu. De atunci, cula şi-a schimbat numele.
În perioada 1929 – 1934, construcţia a beneficiat de o restaurare de proporţii executată de către ultimii
proprietari: inginerul Nicolae şi pictoriţa Olga Greceanu, cei care au pus aici bazele unui muzeu de artă feudală bogat mobilat şi înfrumuseţat de către pictoriţă cu fresce ce ilustrează, după modelul ctitorilor de biserici, întreg neamul Măldăreştilor şi Grecenilor.
Un deceniu mai târziu, cula a devenit sediu de IAS, toate obiectele din interior fiind distruse sau înstrăinate, printre acestea fiind şi patul în care a dormit Iancu Jianu în trecerea lui spre Drăgăşani.
A fost din nou restaurată în perioada 1966 - 1967 şi transformată în muzeu.
Nominalizată pentru lista UNESCO
În 2007 a fost retrocedată, după şase ani de procese în instanţă, fiicei adoptive a Olgăi Greceanu - ultima descendentă, Ileana Emilia Greceanu – Anghel – Acasandri, de la care a fost acum cumpărat ansamblul.
În afară de Mănăstirea Hurezi, Vâlcea nu are niciun alt obiectiv înscris în patrimoniul UNESCO, Cula Greceanu fiind singura nominalizată ca propunere de întocmire a documentaţiei pentru a fi înscrisă pe această listă. Prin structură, eleganţă şi grafarea elementelor de stil brâncovenesc, Cula Greceanu este cea mai reprezentativă dintre toate culele existente în spaţiul nord - dunărean, putând fi considerată o emblemă a stilului, potrivit specialiştilor.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
