Conexiuni la nivel administrativ în fraude informatice de 2 milioane de euro. Arestări în „Hackerville”
0
Magistraţii vâlceni au decis arestarea a opt dintre suspecţii din amplul caz de fraude informatice, spălare de bani, trafic de droguri şi falsificarea de înscrisuri oficiale cu un prejudiciu de milioane de euro.
Apar noi detalii în povestea fraudelor de milioane orchestrată de la Vâlcea.
Joi, 8 iulie, instanţa de judecată a Tribunalului Vâlcea a decis arestarea a opt persoane, care iniţial fuseseră reţinute în acest caz, în urma a zeci de percheziţii domiciliare efectuate în Vâlcea, Bucureşti şi Atena.
Din informaţiile publicate pe portalul instanţelor reiese că cei care au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile sunt: Mihai Constantin Stanciu, Alexandru Ionuţ Cumpănaşu, Georgiana Sabina Calotă Drăghici, Vasile Roberto Popa, Alexandru Catrina, Aurel Ciprian Grozavu, Dumitru Daniel Rîciu şi Constantin Mădălin Popa.
GALERIE FOTO OPERAŢIUNI HACKERVILLE PE MAPAMOND
Potrivit sentinţei, instanţa a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Vâlcea şi a dispus „arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 8 iulie 2021 şi până la data de 6 august 2021 inclusiv, a inculpaţilor”.
Rude ale suspecţilor se învârt în cercurile politice şi administrative
Pe surse am aflat că printre cei percheziţionaţi şi / sau arestaţi se află nume cu conexiuni în lumea politică, administrativă şi poliţienească a judeţului: fiul şi nora unui fost poliţist aflat acum în apropierea unor influente personalităţi politice şi decizionale din Vâlcea, la fel ca fiul unei alte persoane care se învârte în aceleaşi cercuri, ceea ce nu reprezintă o noutate pentru Vâlcea. Şi în trecut numele unor poliţişti sau politicieni au fost deseori vehiculate, sub o formă sau alta, în dosarele cu hackeri. Cum nici paguba uriaşă nu mai surprinde pe nimeni.
Una dintre persoanele arestate - Mihai Constantin Stanciu, de 35 de ani, din Râmnicu Vâlcea - nu este la prima interacţiune cu poliţia. În 2007, pe când era şoferul unui vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, multă vreme senator, şi avea doar 21 de ani, s-a luat la harţă în plină stradă cu un agent de poliţie. Acesta l-a oprit în trafic după ce a fost la un pas să comită un accident rutier.
Numai că în loc să-şi accepte vina, s-a suit în maşină şi a plecat acasă, cu poliţia după el. În faţa blocului, l-a îmbrâncit şi înjurat pe poliţistul care-i cerea socoteală pentru faptele sale. La Poliţie i s-a aplicat o amendă pentru refuzul de a se legitima şi modificările aduse maşinii, iar la plecare l-a ameninţat pe agent că va face demersuri către influenţii politicieni ai vremii, din conducerea administrativă a judeţului, ca să ia măsuri împotriva lui.
Taxa de 30% pentru sutele de conturi deschise în nenumărate ţări
Noutatea în acest caz o reprezintă rapiditatea cu care a fost comis prejudiciul, în mai puţin de un an, pe perioada pandemiei, când o grupare de cel puţin 16 persoane a deschis sute de conturi bancare în mai multe ţări europene, cu acte false.
Numai în Ungaria s-au descoperit peste 200 de conturi. Pe lista ţărilor, prin băncile cărora s-a activat în acest caz, se numără şi Spania, Polonia, Germania, Olanda, şi oriunde gruparea a avut legături.
Conturile au fost puse la dispoziţia „hackerilor” - a celor care se ocupau cu fraudele informatice - în schimbul unei „taxe” de 30% din sumele obţinute.
S-a reuşit recuperarea doar a 10% din prejudiciu, fiind confiscate, pe lângă bani, cu ocazia celor aproximativ 30 de percheziţii: telefoane, tablete, ceasuri şi chiar un pistol cu gloanţe şi droguri.
Zeci de milioane de dolari atrase de Hackerville
Nu este singura implicare a hackerilor într-un caz de spălare de bani, pe perioada pandemiei. Anul trecut, spre exemplu, au avut loc o serie de descinderi ample în Italia şi România, soldate cu zeci de arestări, după ce s-au descoperit dedesubturile unei „afaceri” prin care anual se realizau peste 20 de milioane de euro.
O parte din bani au fost găsiţi în zidurile unei vile din Vâlcea, fiind aduşi în ţară cu dubele, maşini personale sau închiriate şi chiar cu autocarul. „Erau ascunşi în spatele unui zid, care era spart şi reconstruit de fiecare dată când venea o nouă încărcătură de numerar”, aveau să declare ulterior autorităţile italiene despre acest caz cu conexiuni până la mafia italiană - clanul Casalesi din Cammora. Bani erau „spălaţi” prin intermediul unor achiziţii imobiliare sau prin alte activităţi dubioase.
Pentru vâlceni nu a fost o noutate să afle că hackerii îşi ascundeau banii în zidurile casei. Anterior, a mai existat cel puţin un caz în care, bani obţinuţi prin aceleaşi metode frauduloase au fost descoperiţi în duşumeaua unui local din Râmnicu Vâlcea.
Un alt caz răsunător şi asemănător ca metodă de operare cu cel actual este din 2018 când prin intermediul a 200 de conturi bancare deschise în 11 ţări s-au obţinut peste 3 milioane de euro. Atunci era vorba despre o filieră de aproximativ 100 de persoane, grupate în nu mai puţin de cinci reţele infracţionale organizate, care mergea până peste Ocean, în Mexic.
Autorităţile nu au oferit informaţii dacă aceste conexiuni ajungeau până la şeful mafiei româneşti din Mexic - Florian Tudor alias „Rechinul”, aflat acum într-un centru federal de detenţie din Almoloya de Juárez, după ce Tribunalul Bucureşti a emis în luna martie pe numele său un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru şantaj. DIICOT îl acuză de constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la tentativă de omor calificat şi instigare la şantaj, motiv pentru care „Rechinul” refuză extrădarea în România.
Tot în 2018, un vâlcean a fost extrădat în SUA pentru un prejudiciu de 4 milioane de euro. Americanii l-au acuzat de înşelăciuni pe internet, prin vânzări de bunuri fictive, dar şi de accesarea ilegală a unor conturi bancare şi efectuarea unor transferuri neautorizate, fiind anchetat pentru conspiraţie, fraudă prin cablu, conspiraţie la spălare de bani şi conspiraţie la trafic de servicii contrafăcute şi bănuit că se află în spatele unei reţele care acţiona în 10 ţări printr-o schemă frauduloasă complexă.
Iar exemplele de acest gen pot continua. Orăşelul de pe malurile râului Olt, renumit pe mapamond sub numele de Hackerville, continuă să uimească prin numărul mare de maşini de ultimă generaţie care circulă pe străzi şi ai căror proprietari extrem de tineri se pretind a fi oameni prosperi de afaceri. Afaceri despre care oficial însă nu se cunoaşte mai nimic. Sau care deţin, în ciuda vârstei fragede, proprietăţi impresionante, investind în imobiliare, inclusiv în Bucureşti şi pe malul mării, ca să nu atragă atenţia, dar care nu ar putea vreodată să dovedească sursa investiţiilor.
Autorităţile pretind că fenomenul nu mai are amploarea de altădată şi se întrec în promisiuni de ani de zile că vor deschide la Râmnicu Vâlcea o Academie Cyber Security „Ethical hacking” ca o alternativă pentru tinerii pasionaţi de calculatoare, dar şi de câştiguri rapide.
Cu toate acestea, DIICOT instrumentează dosare cu fraude informatice şi spălare de bani pe bandă rulantă, a căror finalitate însă nu se cunoaşte mai niciodată, în ciuda colaborării internaţionale cu structurile de profil ale altor state, a volumului imens de muncă şi forţe implicate pe care-l solicită instrumentarea unor astfel de cazuri.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
