Cum a apărut şi cine a inventat taxa pe barbă. Povestea turneului incognito prin Europa a ţarului Petru cel Mare
0
Taxa a existat în urmă cu mai bine de patru secole şi a luat naştere în unui turneu al unui mare conducător prin Europa, care s-a deghizat pentru a nu fi recunoscut.
Între 1697 - 1698, ţarul Petru cel Mare a vizitat Europa deghizat pentru a afla informaţii despre construcţia de nave, dar şi despre cultura occidentală.
Ţarul Petru I este cel care a instituit taxa pe barbă. Nu a fost singurul conducător din istorie care a făcut acest lucru - Henry al VII-lea al Angliei a făcut acelaşi lucru, dar interesantă este povestea din spatele motivaţiei lui Petru cel Mare.
Înainte de Petru I, Rusia nu prea avea legături cu Europa şi nici nu avea flotă maritimă cu care să-şi poată apăra ţărmurile. Deşi Rusia a fost şi a rămas o ţară cu o întindere vastă, aşa cum aminteşte şi Encyclopedia Britannica, în acele timpuri era cu mult în urma puterilor europene în ceea ce privea flota navală, aşa cum se întâmpla cu Anglia şi Olanda, care explorau şi colonizau globul, impunându-şi graniţele.
Intenţionând să înveţe, fără să afle nimeni, din succesul naţiunilor europene, Petru I şi-a petrecut aproximativ doi ani, între 1697 şi 1698, călătorind prin Europa, deghizat în reprezentant al „Marii Ambasade”.
Sergentul spion Pyotr
A călătorit incognito ca „sergent Pyotr Mikhaylov”. Întrucât „Marea Ambasadă” era formată din 250 de oameni, inclusiv ambasadori de rang înalt, el a putut să se amestece printre aceştia neobservat şi să petreacă timp învăţând despre Europa.
Potrivit Enciclopediei Britanice, a petrecut patru luni lucrând la un şantier naval pentru Compania olandeză a Indiilor de Est, unde a putut afla despre inovaţiile în construcţia navală din acele timpuri. După aceea, scrie Enciclopedia: „a plecat în Marea Britanie, unde şi-a continuat studiul construcţiei navale, lucrând în depozitul Royal Navy de la Deptford şi a vizitat şi fabrici, depozite, şcoli şi muzee şi chiar a participat la o sesiune a Parlamentului...“
A schimbat Rusia pentru totdeauna
Când s-a întors, Petru I s-a angajat într-un proiect ambiţios de modernizare a Rusiei, astfel încât să poată concura cu superputerile europene. De aceea, se consideră că a „jucat un rol crucial în occidentalizarea Rusiei prin schimbarea economiei, guvernului, culturii şi afacerilor religioase”, a scris Mario Sosa pentru Universitatea Sfânta Maria. „Făcând toate acestea, Rusia a fost capabilă să se extindă şi să devină una dintre cele mai puternice ţări din emisfera estică.”
Printre reformele sale uluitoare s-au numărat modificarea modului de scriere, revizuirea calendarului rusesc şi înlocuirea sa cu calendarul iulian, şi a încercat să-i determine pe ruşi să nu mai poarte barbă, precum „modernii” europeni occidentali pe care i-a întâlnit în lungul său turneu prin Europa de Vest, printre care se afla chiar şi Isaac Newton.
A decis chiar şi înfiinţarea unei armate permanente, bine pregătită, precum şi a unei marine de ultimă generaţie şi a pus bazele oraşului Sankt Petersburg, a cărui locaţie strategică a contribuit la consolidarea rolului Rusiei în rutele comerciale Baltice, în 1703.
„Războiul împotriva părului facial”
După cum a scris şi Mark Mancini pentru Mental Floss, Peter I a început „războiul împotriva părului facial” într-un mod destul de dramatic, la o recepţie ţinută în onoarea sa, la scurt timp de la întoarcerea din Europa de Vest.
În prezenţa comandantul armatei, al comandantului adjunct, Fyodor Romodanovsky şi a unei mulţimi de asistenţi şi diplomaţi, s-a arătat proaspăt bărbierit, îngrozind la propriu audienţa, neobişnuită cu un asemenea look. Practic şi-a ras barba de faţă cu toţi, ca să obţină efectul scontat şi să nu existe dubii că ar putea fi altcineva.
Gâturile şi feţele fără barbă erau ultima modă, „ultimul răcnet” în Europa Occidentală a acelor ani. Aşa că a ordonat ca toţi supuşii, cu excepţia clericilor şi ţăranilor, să se bărbierească.
Atât de dedicat a fost cauzei sale încât a ordonat oficialilor Poliţiei să-i radă cu forţa pe cei care nu vor să se conformeze. Ba chiar şi-a bărbierit personal oaspeţii îngroziţi.
Clericii au considerat raderea bărbii o blasfemie
În timp, a început să pună la îndoială pragmatismul acestei cruciade. Membrii Bisericii Ortodoxe Ruse au fost deosebit de critici cu această măsură, considerând-o blasfemie. După cum spusese odată Ivan cel Groaznic (1530-1584): „A-ţi rade barba este un păcat pe care nici sângele tuturor martirilor nu-l va putea spăla. Ar însemna o necinstire a chipului omului aşa cum l-a creat Dumnezeu.”
În cele din urmă, poziţia conducătorului s-a înmuiat. Intuind însă că poate avea un beneficiu de pe urma acestui lucru, că ar putea să câştige bani pentru stat, Petru cel Mare a impus „impozitul pe barbă” anual celor care sperau să-şi păstreze părul facial.
Taxa pe barbă
Un cerşetor sărac putea să-şi păstreze barba pentru suma anuală de doi kopek, în timp ce un negustor sau un nobil era nevoit să scoată 100 de ruble. La depunerea taxei, fanii bărbii primeau o monedă mică, de cupru sau argint, după poziţia socială, pentru „impozitul plătit”. În ciuda nepopularităţii răspândite a taxei, aceasta a rămas în vigoare până la 1772, adică 47 de ani după moartea lui Petru I.
Deşi multe dintre reformele lui Petru I nu sunt amintite în mod curent astăzi, impozitul pe barbă a rămas ca unul dintre momentele cele mai ciudate ale istoriei. Un lucru este sigur - Petru cel Mare a schimbat Rusia pentru totdeauna.
Istoricul rus Nikolai Pogodin a spus odată: „Rusia de astăzi, adică Rusia europeană, diplomatică, politică, militară, comercială, industrială, scolastică, literară - este creaţia lui Petru cel Mare”.
Se încarcă comentariile...
