Râmnicu Vâlcea

articolul anterior articolul urmator

Cum se doreşte transformarea staţiunii Băile Govora în „oraşul ideal“ - Karlovy Vary al României VIDEO

6
28 Feb 2020 06:49:10
Autor: Daciana Mitrache
Hotelul de epocă unic în România din Băile Govora - Vâlcea Hotelul Palace Foto FB Hotel Palace Băile Govora
Hotelul de epocă unic în România din Băile Govora - Vâlcea Hotelul Palace Foto FB Hotel Palace Băile Govora

Asociaţia ARCHÉ a lansat un proiect prin care intenţionează să aducă faima şi gloria de altădată a unor clădiri istorice din staţiunea vâlceană Băile Govora.

GALERIE FOTO

Aceeaşi asociaţie care a făcut cunoscută lumii situaţia Cazinoului din Constanţa prin includerea sa pe lista celor mai periclitate 7 monumente ale Europei, doreşte să sprijine autorităţile şi comunitatea din staţiunea balneoclimaterică Govora Băi să realizeze ce nu a reuşit timp de trei decenii, şi anume salvarea patrimoniului arhitectural, istoric şi cultural al localităţii.

Proiectul lansat online marţi, 25 februarie, reprezintă unul dintre cele trei proiecte susţinute de Fundaţia Comunitară Vâlcea prin programul „Cercul Donatorilor Vâlceni”, aflat în acest an la cea de-a treia ediţie, care se va desfăşura pe data de 18 martie în Bucureşti. 

Lansăm în lume un nou proiect, gândit alături de arhitecţii Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă pentru un loc fermecător: Băile Govora. Pe 18 martie, prezentăm proiectul în faţa vâlcenilor şi vă invităm să ne susţineţi. Ce vrem să facem la şi pentru Govora? Pe scurt, dar cu bătaie lungă, să mobilizăm şi să sprijinim factorii de decizie locali şi comunitatea pentru a revitaliza fondul construit istoric. Cum ne propunem să facem asta, vă povestim pe larg în câteva zile”, au promis reprezentanţii Asociaţiei ARCHÉ într-o postare pe propria pagină de socializare de Facebook. 

La postare au fost ataşate şi câteva imagini cu simboluri al staţiunii Băile Govora aflate în stare avansată de degradare sau în reabilitare: Pavilionul de Băi şi Hotelul Ştefănescu.

 

Istoria Pavilionului de Băi

Sanatoriul părăsit”, aşa cum i se mai spune pavilionului, a fost construit în urmă cu mai bine de un secol - 1915 - de acelaşi arhitect  francez de origine română Ernest Doneaud care a realizat şi bijuteria arhitecturală Palace de la Govora - primul hotel cu bază medicală integrală din ţara noastră, o clădire cu 365 de goluri – ferestre şi uşi, câte zile sunt în an, construită în aşa fel încât soarele să intre în fiecare cameră. 

După Revoluţie, sanatoriul de la Govora a mai funcţionat o perioadă, deşi era în stare avansată de degradare. De două decenii zace închis şi, prin urmare, a fost scos din circuitul turistic.    

Fiind un real pericol pentru oricine îi calcă pragul sau se află în preajma sa, clădirea a fost împrejmuită pentru siguranţa turiştilor şi localnicilor care însă l-au transformat într-un studio foto, datorită aerului său fantomatic, dar şi al splendorii arhitecturale care încă se întrevede sub tencuiala căzută ori vopseaua scorojită.

Administratorul clădirii, „SC Băile Govora SA”, a avut de ales între reabilitarea Hotelului Palace şi cea a Pavilionului de Băi. A ales să redea frumuseţea de odinioară a hotelului cu un frate - geamăn în Elveţia, contribuind cu fonduri proprii la suma obţinută printr-un proiect pe fonduri europene, în total 4 milioane de euro.

În schimb, au renunţat la ideea de reabilitare a clădirii sanatoriului, după ce s-a ajuns la concluzia că sunt necesare 6 miloane de euro pentru a reda pavilionul turismului balnear. Iar autorităţile locale au invocat, printre altele, faptul că imobilul aparţine domeniului privat.

Hotelul Ştefănescu - fostul hotel al BNR şi legenda aurului polonez

Hotelul „Ştefănescu”, fost hotel al Băncii Naţionale a România, a fost construit între 1900 - 1902 de fraţii Ştefănescu din Galaţi. Somptuoasa clădire pe patru nivele cu elementele bogat ornamentale îmbină arhitectura populară cu cea clasică.  

Proprietarii, împătimiţi ai jocurilor de noroc, au ipotecat imobilul, în timpul crizei din 1929 - 1933. Clădirea a rămas în posesia Băncii „Albina” care nu a reuşit s-o vândă, preţul cerut fiind mult prea mare, 70 de milioane lei după unele surse, neconfirmate. Ulterior, clădirea a intrat în circuitul turistic pentru angajaţii din sistemul bancar şi ministerul de finanţe. Din 1938 până în 1952, aici a funcţionat Imprimeria Monetăriei Naţionale, subsolul hotelului fiind transformat într-un adevărat buncăr - seif.

Peste 100 de înalţi funcţionari guvernamentali polonezi au fost cazaţi aici între 1939 - 1940. Circulă şi o poveste legată de tezaurul polonez, constând în trei tone de aur, care ar fi fost ascuns în seiful hotelului, o poveste care însă nu a fost confirmată. 

După 1953, a avut loc prima modernizare importantă, dar un deceniu mai târziu, alunecările de teren din zonă i-au provocat importante stricăciuni. La începutul anilor 1970, s-a realizat o nouă reabilitare. 

Degradarea a început la finele anilor 80 şi a continuat până la începutul anilor 2000. Revendicată de Banca Naţională a României, proprietatea a fost donată Arhiepiscopiei Râmnicului care, la rândul ei, a donat-o Parohiei Băile Govora.

Din 2001 până în 2007, imobilul s-a aflat în conservare, iar de atunci se tot execută lucrări de reabilitare. 

Băile Govora - „oraşul ideal”

După ce ani la rând, Govora Băi a fost considerată cea mai profitabilă staţiune din România, căutată pentru izvoarele sale iodurate, sulfuroase şi bromurate, fiind pe primul loc în tratarea afecţiunilor respiratorii, ORL şi locomotorii, s-a ajuns la concluzia că datorită uriaşului său potenţial medical şi arhitectural poate deveni un oraş ideal al României.

Nu întâmplător, deseori a fost comparată cu faimoasa staţiune balneară Karlovy Vary - cel mai mare centru spa din Cehia, un loc absolut unic în lume privind numărul de izvoare termale curative.

Printr-o serie de analize ale Băilor Govora, MZCH#5 invocă potenţialul oraşului ideal care este încă inerent structurilor urbane de acest tip şi arhitecturii care le compune. MZCH#5 este construit în jurul cercetărilor academice realizate în contextul proiectelor de diplomă şi al dizertaţiilor studenţilor Radu Tîrcă şi Ştefania Hîrleaţă, sub îndrumarea lui Ştefan Simion, respectiv îndrumarea Irinei Tulbure şi a Ilincăi Păun Constantinescu, în anul academic 2018 - 2019. Cercetarea are la bază documente de arhivă şi fotografii de epocă şi actuale ale patrimoniului construit din Băile Govora”, se explică şi pe site-ul Mazzocchioo, unde puteţi afla mai multe amănunte despre istoricul staţiunii şi documentaţia care a stat la baza proiectelor arhitecturale propuse de reprezentanţii Asociaţiei ARCHÉ.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Marineti Alex
28.02.2020, 11:33:04

Hai sa distrugem Herculane ca sa promovam Baile Govora.

-2 (2 voturi)
Andrei Adrian
28.02.2020, 15:02:52

Hai sa scriem prostii pe net, sa vada lumea ce avem in cap!

grin
28.02.2020, 15:20:25

si cu asta neam lamurit sper ... doar glume.

Azzumbo Jo
28.02.2020, 11:55:29

La Karlovi Vary circa 90% din hoteluri au fost cumparate de magnati rusi cu banii jos si restaurate pe banii lor. Doar hotel Pupp a revenit fostilor proprietari, o familie de milionari germani, care au refuzat sa-l vanda rusilor, indiferent de oferte. Statiunea este foarte scumpa acum, o masa la restaurant, o bere, o cafea, orice, costa de 3-4 ori mai mult decat la Praga. Nu zic ca e imposibil ca Govora sa ajunga vreadata un Karlsbad, doar ca nu vad nici un milionar (rus sau roman sau de orice alta nationalitate) dispus sa cumpere si sa restaureze ceva la Govora.

+2 (2 voturi)
Camelian Propinatiu
28.02.2020, 13:46:28

E nevoie de meşteşugari, de mari artişti şi de un fel de aristocraţie.

0 (0 voturi)

Vezi toate comentariile (6)