Cum a reuşit o şcoală din provincie să-şi trimită aproape toţi angajaţii la perfecţionare în străinătate
0
În perioada 2021-2025, un colegiu naţional din România îşi va şcoli mai toţi profesorii, pe fonduri europene, în afara graniţelor ţării, în urma obţinerii unei acreditări Erasmus.
La nivel naţional mai puţin de 200 de şcoli din România au obţinut în premieră în acest an şcolar o acreditare Erasmus pentru mai mulţi ani. Aceasta le va permite să-şi trimită în alte ţări, la cursuri de formare profesională şi educaţie şcolară, atât cadrele didactice cât şi elevii, pe banii Uniunii Europene.
Acest lucru este posibil pentru că Agenţia Naţională pentru Proiecte Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesională - ANPCDEFP - din Bucureşti, a oferit instituţiilor şcolare posibilitatea de a obţine această acreditare pe o perioadă mai îndelungată şi a simplificat accesul la finanţările europene.
Până acum cei care doreau să se şcolească în afara graniţelor ţării erau nevoiţi să conceapă un singur proiect, ce se putea derula doar pe perioada câte unui an şcolar, pentru calificare într-un singur domeniu.
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” (CNMB) din Râmnicu Vâlcea se numără printre şcolile care au obţinut o astfel de acreditare, pe baza căreia a câştigat un proiect care va permite instituţiei ca în următorii patru ani să-şi trimită la specializare în ţări ale UE mai toţi dascălii. Este vorba despre 80 de cadre didactice şi 20 de elevi care se vor instrui în străinătate.
Am stat de vorbă cu coordonatoarele proiectului: profesoara de informatică Mirela Mlisan - director al CNMB şi profesoara de engleză Irina Muntean pentru a afla povestea din spatele unui vis devenit realitate.
Prof Mirela Mlisan - director adjunct şi prof Irina Muntean, de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea; Foto Adevărul - credit DMS
Dezvoltare pentru următorii patru ani şcolari
În toamna anului trecut, cele două profesoare au participat la un curs de acreditare Erasmus, în care au învăţat cum să conceapă proiecte pentru a obţine finanţare europeană nerambursabilă, prin actualizarea Planului de Dezvoltare Europeană a şcolii.
„Până acum procedura era extrem de greoaie. Între timp, reprezentanţii agenţiei au simplificat metodologia şi au permis ca acreditarea pentru participarea la cursuri în afara ţării să fie obţinută pe mai mulţi ani. Nouă ni s-a părut rezonabil să facem un plan de implementare a unor activităţi de mobilitate de înaltă calitate pe patru ani, pentru că lucrurile fiind într-o dinamică permanentă, nu aduce anul ce aduce ceasul”, explică profesoara Irina Muntean.
Deşi colegiul vâlcean a avut de-a lungul timpului proiecte în colaborare cu instituţii similare din ţări precum: Suedia, UK, Germania, Belgia, Italia, niciodată până acum nu a mai avut în derulare un proiect de o asemenea amploare, recunosc iniţiatoarele proiectului.
„Am reuşit să obţinem o acreditare Erasmus pe o perioadă mai îndelungată, nu ca până acum doar pe un an, doar pentru un curs, sau doar pentru o calificare. Am participat în toamnă la un curs online pentru scriere de proiecte, în urma căruia am obţinut acreditarea în domeniul „school education”, educaţie şcolară. Am muncit mai mult, dar a contat experienţa anterioară, plus că s-au simplificat foarte mult lucrurile. Din acest an şcolar, unităţile care doresc să obţină o astfel de acreditare o pot face, în premieră, pe mai mulţi ani. Au fost extrem de eficienţi, ne-au învăţat pas cu pas ce avem de făcut”, mărturiseşte entuziasmată profesoara Mirela Mlisan cum a ajuns şcoala să poată să-şi trimită la cursuri mai toţi profesorii.
Proiectul la care au muncit, timp de o lună şi jumătate, 12 oameni
În jurul proiectului vâlcean s-a adunat o echipă de 12 oameni. „După obţinerea acreditării am strâns toată echipa de proiect şi pe baza a ceea ce am învăţat la cursuri şi a experienţei din trecut, am făcut ceea ce se numeşte Planul de Dezvoltare Europeană al şcolii, pe patru ani. Am pornit de la Analiza Swot din acest plan de de dezvoltare pentru a identifica ce nevoi sunt în prezent şi care sunt necesităţile în următorii patru ani. În funcţie de ce predă fiecare, am împărţit din sarcinile de lucru. Dincolo de reuşita proiectului, un alt lucru benefic a fost faptul că am reuşit să lucrăm în echipă şi fiecare şi-a adus aportul”, recunosc coordonatoarele.
Pe de altă parte, spun că a fost şi o muncă titanică pentru conceperea proiectului. „Practic o lună jumătate, n-am avut sfârşit de săptămână, n-am avut seri libere, n-am avut nimic. Dar în final s-a demonstrat că nu este imposibil şi aşa cum noi am conceput acest proiect, oricine îl poate face”, mai spun profesoarele intervievate de reporterul „Adevărul”.
În primul an, profesorii vor depăşi bariera lingvistică şi cea digitală
În cadrul proiectului, au fost identificate opt nevoi, câte două pentru fiecare an şcolar. Pentru anul şcolar 2021 – 2022, s-au luat în considerare problemele întâmpinate de dascăli legate de predarea online, dar şi faptul că puţine cadre didactice merg la cursuri în străinătate pentru că nu cunosc limba engleză.
„Multe formulare de completat sunt în limba engleză, cursurile de asemenea, fiind participanţi din mai multe ţări ale Uniunii Europene. Mulţi colegi mi-au mărturisit că nu participă, pentru că nu se descurcă prea bine cu limba engleză. Ne-am gândit că dacă îi vom trimite să-şi dezvolte competenţele plurilingvistice, de comunicare, prind curaj şi mai mulţi vom putea participa la cursuri din acestea de formare în ţările Uniunii Europene. Trebuie doar să trecem peste această barieră. Apoi, ne-am gândit că acum, cu predarea online, mai aveam destule de învăţat”, spune Irina Muntean cum s-au ales cele două cursuri pentru următorul an şcolar.
Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea - în imagine la sărbătorirea unui secol de existenţă; Foto Adevărul - credit Primăria Râmnicu Vâlcea
Bullying-ul, marginalizarea socială, implicarea în activităţi extraşcolare, printre nevoi
Cursurile alese au plecat de la problemele identificate în cadrul şcolii vâlcene, care sunt de fapt cam aceleaşi în toată România. „Pentru anii următori ne dorim să promovăm multiculturalismul şi să mergem la cursuri care să ne ajute să luptăm cu lipsa implicării tuturor elevilor în activităţi extraşcolare, cum să facem să eliminăm marginalizarea socială, cum combatem bullying-ul în spaţiul şcolar şi în mediul online. În al treilea an şcolar vom merge la cursuri în care să învăţăm cum să luptăm eficient împotriva absenteismului, cum să facem şcoala mai atractivă pentru elevi, cuÎn primulm să creştem gradul de colaborare între profesori – părinţi şi elevi şi să atragem copiii din familiile defavorizate, cum să stimulăm implicarea părinţilor. Iar pentru ultimul an, vom face cursuri pentru conştientizarea influenţei factorilor de mediu asupra calităţii vieţii şi cum să adaptăm formarea profesională a elevilor de liceu la cerinţele pieţei muncii, naţionale şi europene”, mai aflăm de la coordonatoare ce cursuri de instruire au fost alese pentru profesori şi elevi şi motivele care au dus la aceste alegeri.
Cursurile în alte ţări, decontate sută la sută din fonduri europene
Până atunci, se aşteaptă un ghid care ar urma să explice ce este de făcut, pas cu pas. Apoi şcolile acreditate care au câştigat un proiect precum cel al colegiului naţional din Vâlcea vor trebui să facă o cerere de finanţare pentru primul an şcolar. „Înainte de începerea fiecărui an şcolar trebuie să ne căutăm cursuri de formare în toată Europa care se pliază pe nevoile noastre”. Finanţarea europeană va acoperi costurile cu deplasarea, cazarea şi masa, în proporţie de sută la sută.
La Vâlcea, noutatea şi premiera proiectului constă în numărul mare de persoane care vor beneficia de pe urma acestui proiect. „Ne-am ţintit pe numărul de profesori pe care îi avem, pe profilul claselor. Important este să le stârnim interesul tuturor cadrelor didactice. Ideea este să mobilizăm oamenii să iasă din zona de confort”, mai spun iniţiatoarele.
Mai toate cadrele didactice de la colegiul naţional din Vâlcea vor pleca la instruire în străinătate, în următorii ani, dacă ţinem cont că în total CNMB are 93 de angajaţi. Dar nu vor pleca toţi, odată, ci pe rând, în fiecare an şcolar, în funcţie de curs. Spre exemplu, în anul şcolar 2021 – 2022, vor merge la cursuri 16 profesori, opt pentru perfecţionare în competenţe digitale şi opt pentru limba engleză. Participarea fiind benevolă în cazul depunerii mai multor candidaturi pentru acelaşi curs, se vor organiza etape de preselecţie.
„Sunt cursuri care se vor face în diverse ţări europene. De aceea câştigarea acestui proiect este un eveniment extraordinar pentru şcoala noastră, iar pentru noi este un vis devenit realitate. Sunt o grămadă de lucruri de învăţat şi de pus în aplicare”, recunosc coordonatoarele Mirela Mlisan şi Irina Muntean.
Vă mai recomandăm şi:
Evoluţia lucrărilor pe prima secţiune a Autostrăzii Sibiu - Piteşti VIDEO
Se încarcă comentariile...
