Cum s-au pierdut 300.000 de euro pentru „Marea Olteniei“, ştrandul-vedetă din sudul României: „Burlanele de apă au fost proiectate la 4 metri sub pământ“
0
Ştrandul Ostroveni din Râmnicu Vâlcea reprezintă una dintre cele mai mari atracţii turistice din Oltenia în sezonul estival. Vară de vară, zeci de mii de turişti din întreaga ţară vin să se trateze la „Marea Olteniei”. Un proiect care ar fi vrut să ţină deschis complexul în tot timpul anului, pe fonduri europene, s-a dovedit un fiasco.
La începutul anilor '80, la marginea municipiului Râmnicu Vâlcea, în zona de sud, se construia o bază de agrement pe marginea unui lac, cu bazine de apă, sat de vacanţă şi alte facilităţi, prin utilizarea unui vechi braţ al râului Olt. Şi pentru că foarte aproape de oraş existau mine de sare, la Ocnele Mari, autorităţile de la acea vreme s-au decis să aducă soluţia salină direct de la sursă, printr-o magistrală, pe o distanţă de 12 kilometri.
Ocnele Mari reprezintă una din cele mai vechi aşezări umane din Oltenia, cunoscută încă din neolitic, care deţine cea mai mare salină din ţară, despre exploatarea căreia se vorbeşte încă de pe vremea dacilor şi romanilor. Datorită proprietăţilor terapeutice ale apelelor clorosodice şi iodurate, dar şi a nămolului sapropelic, pe la 1812, aici s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă: Balta Roşie, adâncă de 120 m, potrivit Wikipedia.
Cum reţeta de la Ocne a dat roade, a fost repetată şi în Râmnicu Vâlcea, oraş aflat practic peste deal. Baza de agrement, care înlocuia ştrandul din parcul Zăvoi, construit la 1930, a avut succes încă de la început, mai ales datorită efectului terapeutic al apei sărate în afecţiuni precum artroze, discopatii, osteoporoze, entorse, fracturi, luxaţii, rigiditate articulară, afecţiuni ale organelor genitale şi la bărbaţi şi la femei, dereglări endocrine hipofuncţionale, meteosensibilitate, sindromul „oboselii cronice”, tulburări ale circulatiei periferice sanguino- limfatice, afecţiuni ale pielii, boli respiratorii. Au existat şi încă mai există weekenduri şi cu 10.000 de turişti veniţi la „Marea Olteniei”. De altfel, mulţi dintre localnici, preferă ca la final de săptămână să evite aglomeraţia.
Schi nautic, debarcader, insule artificiale cu pub-uri: proiect science - fiction
După anul 2000, a început să se vorbească tot mai des despre necesitatea modernizării bazei de agrement din Râmnicu Vâlcea. În 2010 - 2011, s-a pus problema unor investiţii capitale, care să revitalizeze turismul creând o infrastructură de agrement acvatic cu fonduri europene.
Se pomenea pe atunci despre un proiect care să cuprindă şi satul de vacanţă, mai exact zona de cazare din imediata vecinătate a ştrandului - căbănuţele de lemn construite în regimul comunist, pe braţul din interiorul lacului. Se dorea reamenajarea în întregime a zonei: locurile pentru pescuit sportiv, un debarcader pentru croaziere şi pentru cei care vor să se plimbe cu barca, sau să facă schi nautic, insule artificiale cu terase şi puburi. Iar ştrandul urma să fie transformat într-un Aqua Park unic în ţară, cu bazine cu apă sărată şi dulce, jocuri, tobogane, toată gama de servicii pe care le oferă un astfel de complex, inclusiv refacerea bazelor sportive multifuncţionale. Se credea 3 milioane de euro sunt suficiente pentru ca acest vis să devină realitate.
Lacul pe care urma să se construiască un proiect ca-n filme
2015 - anul în care o parte din vis părea să se adeverească
Realitatea a demonstrat însă altceva. Oportunitatea unei investiţii a venit în următorii ani. În 2015, primăria semna un contract pentru „Reabilitare şi modernizare bază de agrement Ostroveni în Municipiul Râmnicu Vâlcea” cu Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – un proiect în valoare de 31,9 milioane lei - peste 7 milioane de euro. Jumătate de fonduri urmau să vină de la Uniunea Europeană, iar restul de la bugetul local.
Ţevile pentru scurgerea apei de ploaie, proiectate pe sub pământ
Poiectul demarat în urmă cu patru ani urmărea transformarea caracterului bazei de agrement dintr-unul sezonier, într-unul permanent. Pe lângă cele trei bazine, două de apă dulce şi unul de apă sărată, care trebuiau refăcute, urmau să se mai construiască alte două cu apă sărată, pentru adulţi şi copii, dar şi unul cu apă dulce, toate acoperite, un centru SPA şi multe alte obiective: saună, grotă salină, sală fitness, vestiare, grupuri sanitare, cafenea şi spaţii tehnice... Complexul urma să fie climatizat complet, astfel încât să fie deschis pe tot parcursul anului.
Cum ar fi trebuit să arate proiectul de 7 milioane de euro
Numai că lucrările la complexul acoperit au demarat cu o serie de poticneli. Responsabilul de proiect, viceprimar la acea vreme, susţinea că s-au găsit infiltraţii de apă la forare, proiectul fiind greşit întocmit, copiat după un altul. Avertismentul nu a fost luat în calcul, mai ales că lucrările trebuiau finalizate până în august 2016.
Actuala conducere a primăriei este de acord doar cu o parte din ceea ce se spunea în urmă cu patru ani şi anume cu partea legată de proiectarea greşită care a dus la construirea unei clădiri care nu poate fi utilizată: „Cum să îngropi ţevile de scurgere a apei de ploaie? Burlanele de apă au fost proiectate la patru metri sub pământ. Păi cum să nu se inunde?”, a declarat primarul Mircia Gutău.
Un proiect care, după patru ani de la demararea lucrărilor, este departe de final
La finele lui 2018, cum complexul acoperit era departe de finalizare, administraţia locală s-a văzut nevoită să stopeze ce nu se realizase din proiect, a ajuns cu constructorul în instanţă şi a reziliat contractul cu acesta.
Acum se caută alt proiectant şi alt constructor care să vină cu nişte soluţii la problemele existente. „Am reziliat contractul cu firma care făcea construcţia pentru că s-au scurs degeaba zeci de miliarde fără să se vadă nimic. Am început o expertiză. Proiectul a fost unul greşit. Va trebui să ne îndreptăm în instanţă împotriva celor care au greşit, pentru că aşa este normal”, declara primarul Mircia Gutău.
Administraţia locală a recunoscut practic că investiţia s-a împotmolit la propriu şi la figurat. Din ce s-a construit până acum, peste 90% din lucrări au fost plătite din buzunarul râmnicenilor.
Mai mult, pentru că s-a întârziat foarte mult cu acest proiect, municipalitatea este nevoită să înapoieze o tranşă din fondurile europene - de 300.000 de euro, a anunţat edilul Mircia Gutău. Altfel spus, un proiect gândit a fi implementat şi cu fonduri europene, se va face până la urmă doar cu bani de la bugetul local. Nu doar că prima tranşă de fonduri europene primită va fi înapoiată, dar nu mai există şanse nici ca restul banilor să mai fie primiţi vreodată.
Ce s-a făcut din proiect
Cum proiectul în sine prevedea mai multe componente, în 2017 autorităţile s-au văzut nevoite să redeschidă baza doar parţial modernizată, ca vâlcenii şi turiştii să aibă acces la bazinele din aer liber, dar şi pentru a mai amortiza din investiţie.
Modernizările s-au făcut în zona bazinului cu apă sărată: gard decorativ, duşuri pentru ieşirea din zona bazinului de apă sărată, pavele şi gazon sintetic, iluminat ambiental în jurul bazinului, iar în restul bazei de agrement s-au montat pavele şi gazon sintetic în jurul bazinelor cu apă dulce, instalaţii sanitare noi, apă caldă la duşuri, robinetele fiind dotate cu temporizator pentru economie şi mai ales a fost extinsă parcarea aferentă ştrandului.
S-a dat astfel o altă faţă zonei de agrement deschise, în aer liber, iar zona în construcţie a fost împrejumuită, ca turiştii să nu mai aibă senzaţia că sunt pe şantier.
Încă un bazin de apă sărată, din acest an, lângă lac
Până când se va decide ce este de făcut pentru finalizarea proiectului - vizând complexul acoperit, Primăria municipiului a demarat deja lucrările pentru construirea a încă unui bazin de apă sărată, care va fi gata în acest sezon estival, dau asigurări autorităţile. Noul bazin va avea dimensiunile de 20 x 26 m, o adâncime a apei de 1,5 m şi un canal perimetral de 1,2 m lăţime pentru ca persoanele care intenţionează să facă baie să nu aducă nisip în bazin, exact ca şi în cazul bazinului vechi. În jurul bazinului se va realiza o zonă de plajă acoperită cu covor sintetic pe o suprafaţă de 515 mp, zonă ce va fi recordată cu cea existentă la bazinul mai vechi din vecinătate. Pe latura dinspre lac se vor amenaja şi două duşuri cu apă caldă şi apă rece.
În colţul stânga sus se va construi al patrulea bazin
Cazare la căsuţe sau la cort
Mare parte dintre turiştii care vin vara la ştrandul cu apă sărată din Râmnicu Vâlcea, în weekend, aleg să stea cu cortul chiar lângă baza de agrement. Zona a înflorit în ultimii ani, oferind o ofertă bogată în restaurante. Campingul este amenajat şi păzit de gardieni, cu toate condiţiile necesare. Pentru cei cărora nu le place acestă variantă, există posibilitatea să se cazeze la căsuţele din lemn, din imediata vecinătate sau la pensiunile şi hotelurile din Râmnic. O căsuţă cu două paturi costa anul trecut 50 lei, una cu trei ajungea la 75 de lei, în timp ce camera dublă la hotel era în jur de 150 lei pe noapte.
Tarife
În ceea ce priveşte tarifele, biletul de acces pentru adulţi este de 15 lei, iar cel pentru copii este de 8 lei. Pensionarii şi copiii sub 5 ani, din Râmnic, au acces gratuit în baza de agrement, de luni până joi. Facilitatea este acordată şi copii proveniţi din centrele de plasament dacă vin în grup organizat, persoanelor cu handicap şi însoţitorilor acestora. Din 2017 este interzis accesul cu mâncare şi băutură din exterior.
Se încarcă comentariile...
