El Camino de România: aventurile cercetaşilor pelerini pe urmele sihaştrilor vâlceni FOTO VIDEO
0
24 de liceeni de la un club de cercetaşi din Vâlcea au reuşit imposibilul pentru mulţi, străbătând Carpaţii pe aproximativ 80 kilometri din Masivul Cozia până pe Vârful lui Roman, în Munţii Căpăţânii.
Alături de cinci lideri, adolescenţii exploratori cu vârste între 16 şi 18 ani au reuşit să atingă, pe parcursul a patru zile, două dintre cele trei porţiuni planificate care aveau în total peste 120 de kilometri, vremea obligându-i să-şi refacă traseul. Numai într-o singură zi au străbătut peste 30 de kilometri, în care au avut parte de senzaţii şi situaţii extreme, pe un traseu necunoscut, pe care au atins vârfuri de peste 1300 de metri înălţime. Pelerini pe poteci de munte, pe „Drumul Călugărului“, cercetaşii au mers prin zone străbătute numai de sihaştri şi animalele pădurii.
„Proba de foc: 32 de kilometri pe munte, într-o zi“
Exploratori de la unităţile Antares Alpha Scorpiu şi Arnota 1633 din cadrul Centrului local „Mircea cel Bătrân“ Râmnicu Vâlcea al Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României“ au plecat pe jos din Gara Păuşa - Călimăneşti, pe Cozia, până la Mănăstirea Stânişoara, din Parcul Naţional Cozia. Binecuvântaţi de Arhiepiscopul Râmnicului, Varsanufie, care le-a dăruit câte-un carnet de pelerin cu toate cele 12 mănăstiri ce urmau le viziteze, liceenii au coborât la Mănăstirea Turnu şi de aici la Mănăstirea Cozia, iar peste noapte au dormit în campingul călugărilor, de la Arutela.
Exploratori de la Clubul Local „Mircea cel Bătrân” al Cercetaşilor României, pe „Drumul călugărului” - traseu montan de 120 km cu 12 mănăstiri:
A doua zi a fost „proba de foc“, fiind nevoiţi să străbată 32 de kilometri de la Călimăneşti până la Olăneşti, în zona Comanca. „Am mai fost în drumeţii cu ei, dar nici una nu a fost ca aceasta. Numai în Armată am mai făcut un efort atât de mare. Calculând diferenţele de înălţime pe care le-am făcut numai pe traseul Călimăneşti - Olăneşti, avem peste 2000 de metri. Enorm. Am atins cu copiii vârfuri de 1100 m, de 1300 m, apoi la 700 m şi tot aşa“, ne-a mărturisit preşedintele Centrului local „Mircea cel Bătrân“, Nicolaie Almaşi.
„Fără apă pe poteci care n-au văzut picior de om“
Au urmat o serie de peripeţii, cu căderi de calciu şi contracturi musculare, dar fiind bine pregătiţi, lucrurile nu s-au complicat: „Am rămas şi fără apă. Erau izvoare, dar trebuia să cobori la ele, aşa că am împărţit apa... Pe Culmea Frăsinet am dat peste refugiile sihaştrilor, unde am găsit bidoane cu apă. Am trecut pe deasupra Mănăstirii Frăsinei - „Athosul României“, spune Almaşi.
„Traseul acesta, extrem de pitoresc, cred că de un an nu a văzut picior de om, cu poteci invadate de zmeuriş pe unde se vedeau doar urme de urs. Am ajuns la Comanca - Olăneşti, pe la 1:00 dimineaţa“. Aici au înnoptat, iar a doua zi au plecat acasă şi nu mai departe, prin Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, cum aveau în plan, din cauza avertizării de vreme rea – cod portocaliu.
Au revenit în traseu, în următoarea zi, la Mănăstirea Horezu (Hurezi), cu bateriile încărcate. Au dormit în corturile montate lângă mănăstire, iar a doua zi au urcat spre Vârful lui Roman, la Mănăstirea Alina, unde seara au depănat amintiri în jurul unui foc de tabără.
„La toate cele şase mănăstiri pe care am reuşit să le vizităm, din cele 12 planificate, am mâncat foarte bine, peste tot am fost bine primiţi şi am aflat poveştile fascinante ale acestor locuri”, ne-a mai spus liderul cercetaşilor.
„Au fost momente în care plângeam şi râdeam în acelaşi timp“
Pentru exploratorii vâlceni „Drumul călugărului“ a reprezentat aventura vieţii, o experienţă unică, pe care, spun ei, ar repeta-o oricând, în pofida tuturor dificultăţilor. „O adevărată provocare, cel mai dificil hike pe care l-am întâmpinat. Am străbătut un drum foarte lung, epuizant, dar plin de adrenalină. Pentru restul mănăstirilor am hotărât să organizăm un hike separat. A fost o experienţă unică, în care ne-am bucurat de timpul petrecut împreună, am creat amintiri de neuitat, ne-am depăşit limitele şi am învăţat să ne descurcăm în orice împrejurare. Au fost momente în care nici măcar nu înţelegeam ce simt, plângeam şi râdeam în acelaşi timp, îmi doream să abandonez şi în acelaşi timp nu puteam renunţa la toate acele peisaje mirifice! M-aş întoarce în orice moment şi în ciuda greutăţii acestei experienţe, pentru că a reuşit să mă marcheze pentru totdeauna“, ne-a mărturisit Denisa Manda (17 ani), explorator în Unitatea „Arnota 1633“.
Şi Daria Mistreanu, de aceeaşi vârstă, consideră că a fost una dintre cele mai palpitante experienţe trăite: „Nu ne-a testat doar lucrul în echipă, abilitatea de a monta şi dezasambla corturi, ci ne-a pus la încercare comportamentul în situaţii limită. Am rezistat într-o zi la un drum de 14 ore de mers, cu ploaie şi cu rezerve de apă epuizate, după care am găsit energia necesară să aşezăm corturile. Au fost momente în care am clacat, dar am reuşit cu toţii să facem faţă. A fost ceva unic care ne-a arătat cât de frumoasă este natura, dar în acelaşi timp de cât de multă precauţie şi atenţie trebuie să dai dovadă, astfel încât să fii în echilibru şi la propriu şi la figurat!“.
Ioana Relia Cojocar, Unitatea Antares, consideră că a fost greu, iar frica a fost prezentă şi resimţită la fiecare foşnet al pădurii, dar au trecut cu bine, alături de lideri şi prieteni dragi. „Cu siguranţă vom avea ce povesti despre această experienţă spirituală mulţi ani de acum înainte“.
„Drumul călugărului“, trasat de sihaştri ca să nu se piardă
Ideea traseului «Drumul călugărului» - „El camino de România” - unul dintre cele mai cunoscute trasee de pelerinaj din Spania, străbătut anual de milioane de turişti şi sute de mii de pelerini, pentru a vedea oraşul în care se află rămăşiţele Sfântului Iacob, a plecat de la o altă acţiune a cercetaşilor. „A pornit de la traseul pentru „Cupa Izvoarelor”, când am descoperit prin pădure cruci încrustate pe coaja copacilor, semne lăsate de călugări, ca să ştie pe unde să meargă. Oamenii locului l-au numit «Drumul călugărului». Atunci am realizat că traseele turistice din Munţii Vâlcii sunt practic între zecile de mănăstiri seculare”, ne-a mai mărturisit Nicolaie Almaşi.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România şi-a închis porţile din cauza COVID-19
Se încarcă comentariile...
