Râmnicu Vâlcea

articolul anterior articolul urmator

FOTO Peste 100 de familii ai urmaşilor eroilor căzuţi în Decembrie 1989, lăsate fără retribuţii financiare de statul român

2
20 Jan 2020 11:30:40
Autor: Daciana Mitrache
Tiberius Croitoru alături de statuia tatălui său - erou martir la revoluţia din 1989 în curtea unităţii ISU Sibiu care-i poartă numele Foto turnusfatului ro
Tiberius Croitoru alături de statuia tatălui său - erou martir la revoluţia din 1989 în curtea unităţii ISU Sibiu care-i poartă numele Foto turnusfatului ro

La 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, peste 100 de familii de urmaşi ai eroilor-martiri nu primesc retribuţii financiare.

GALERIE FOTO
 
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat în luna decembrie un decret prin care peste 500 de persoane urmau să primească titlul de „Luptător cu Rol Determinant” şi totodată aproximativ 25.000 de euro. 
 
În acelaşi timp, există urmaşi ai celor care au pierit în Revoluţia din 1989 care de un deceniu sunt ai nimănui. În această situaţie sunt peste 100 de familii din toată ţara, potrivit preşedintelui Asociaţiei Urmaşilor şi Răniţilor din Decembrie 1989 Vâlcea - Toni Popescu.
 
Unul dintre cele mai grăitoare exemple în acest sens este chiar la Vâlcea. Urmaşii unui erou-martir care a căzut la datorie, la Revoluţie, şi al cărui nume îl poartă acum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din Sibiu – „Dumitru Croitoru”, nu primesc nimic din partea Statului Român.
 
Greşeala Statului Român
 
Cum s-a ajuns în această situaţie absurdă explică preşedintele Asociaţiei Urmaşilor şi Răniţilor din Decembrie 1989 - Vâlcea: „Comisia parlamentară a revoluţionarilor şi-a încheiat activitatea în 2010 şi din acest motiv urmaşii nu au mai putut să-şi preschimbe certificatul. Marea greşeală a Statului Român a fost de a-i obliga şi pe urmaşi să-şi preschimbe certificatul, prin Legea 341. Deşi, la ei, nu era cazul, precum la răniţi, luptători, ori cei reţinuţi. Pentru că lor nu le-au înviat între timp nici fraţii, nici copiii, nici părinţii. În România, mai sunt la ora actuală mai puţin de 120 de familii de urmaşi care au rămas defavorizate din acest motiv. Din cauza nepreschimbării certificatului de urmaş nu primesc nici o indemnizaţie”, susţine Toni Popescu.
 
Timp de şase ani, bătrânilor părinţi nu li s-a spus nimic
 
Urmaşii au avut ce-i drept la dispoziţie şase ani ca să urmeze procesul de preschimbare a actului, numai că: „La bătrâni, vârsta înaintată, neştiinţa de carte şi imposibilitatea informării în vederea preschimbării noului tip de certificat sunt motivele pentru care ei nu au intrat în posesia noului act potrivit Legii 341, care le oferea posibilitatea de a beneficia în continuare de pensie de urmaş” explică liderul revoluţionarilor răniţi sau căzuţi la datorie din Vâlcea. 
 
Ne-a oferit şi un exemplu concret în acest sens: „Părinţii lui Dumitru Croitoru stau la Fişcălia (un sat în mijlocul judeţului Vâlcea, aparţinând de comuna Ioneşti – n.r.). Bătrânii n-au ştiut, nimeni nu le-a spus, n-a avut cine să le spună. Gândiţi-vă că domnul Croitoru, tatăl, are acum 90 de ani. Dar nici atunci nu era foarte tânăr şi nici nu stătea foarte bine cu sănătatea. Îmi aduc aminte că atunci când a trebuit să mergem la notar, să îl reprezint la Camera Deputaţilor, tocmai ieşise din spital. Şi din păcate, asociaţia noastră funcţionează din 2010. După aceea, au venit şi dumnealor în asociaţie”.
 
 
Povestea ofiţerului de la Sibiu răpus de gloanţe, care şi-a salvat toţi camarazii pompieri
 
Dumitru Croitoru era locotenent major în cadrul Grupului de Pompieri din Sibiu în timpul Revoluţiei din 1989. Se născuse în Orleşti –Vâlcea. Avea doar 36 de ani când a căzut răpus de gloanţe în curtea / incinta fostei miliţii din Sibiu, devenind căpitan post-mortem şi Erou Martir. 
 
În data de 22 decembrie 1989, Dumitru Croitoru a fost trimis în misiune să stingă maşinile incendiate de revoluţionari, la sediul Miliţiei din Sibiu, aflat peste drum de Academia Militară. Era în fruntea unui echipaj de pompieri când, în faţa sediului Miliţiei, a început să se tragă. Deşi era în uniformă de pompier, gloanţele nu l-au ocolit. În ciuda pericolului, singurul gând al lui Dumitru Croitoru a fost de a-şi salva colegii, pe care a apucat să-i trimită în clădire, la adăpost. 
 
„Erau toţi înşiraţi pe caldarâm, în faţa Miliţiei, precum câinii”
 
A fost ciuruit de peste 10 gloanţe şi a murit pe loc. Nici astăzi familia nu ştie foarte bine cum s-a petrecut întreaga poveste. Sora acestuia susţine că ar fi murit pe scările Miliţiei, din cauza unui glonţ care l-a nimerit în cap. 
 
Tatăl său, în schimb, îşi aminteşte cu durere ziua fatidică şi faptul că nu şi-a putut recunoaşte fiul desfigurat de gloanţe: „Erau toţi înşiraţi pe caldarâm în faţa Poliţiei, precum câinii”. 
 
 
Uniforma ciuruită, la Muzeul Naţional al Pompierilor din Bucureşti
 
Uniforma sa ciuruită stă însă mărturie în Muzeul Naţional al Pompierilor din Bucureşti. În urma lui au mai rămas soţia şi copilul, minor la vremea aceea, care acum este pompier tot la ISU Sibiu, părinţii şi sora sa. Tatăl său, care acum are 90 de ani, a rămas între timp văduv. Are grija de el fiica şi familia acesteia, fiindcă omul nu se mai poate deplasa. Bătrânul nu beneficiază de nimic de pe urma fiului său. 
 
„Deşi ISU Sibiu îi poartă numele, Statul Român nu-i recunoaşte meritele”
 
„Culmea este că, deşi ISU Sibiu poartă numele fiului său, Statul Român nu-i recunoaşte tatăl şi, prin urmare, nici meritele Eroului – Martir”, susţine Toni Popescu. O situaţie care trenează de un deceniu, fără să se găsească vreo rezolvare în ciuda semnalelor de alarmă trase de-a lungul timpului şi a diligenţelor făcute atât la autorităţile locale cât şi centrale.
 
„Am fost odată cu urmaşul la Prefectură, în 2018, unde am făcut o cerere de ajutor, dar banii nu au mai venit nici până acum”.  Şi nu este singura dată când eforturile de a-i ajuta pe urmaşii celor care au căzut în Revoluţie s-au dovedit în van. 
 
În Greva foamei pentru drepturile urmaşilor celor care au căzut la Revoluţia din 1989
 
„Personal, din 2010, până în momentul de faţă, am făcut nenumărate demersuri atât pe timpul fostului preşedinte Traian Băsescu, cât şi pe timpul actualului preşedinte Klaus Iohannis, atât la Preşedinţie, cât şi la Comisia Parlamentară, şi SSPR. Afirmaţiile mele se bazează pe documente, pot să demonstrez tot ce spun. M-am dus personal la Guvern, am stat trei zile în «Greva foamei», că doar m-o băga careva în seamă, inclusiv anul trecut, pentru ca aceşti bătrâni să beneficieze de pensie de urmaş. Lor nu li se mai întorc copiii, certificatul în cazul lor trebuia preschimbat de la sine, pentru că ei nu mai au ce să demonstreze, nu se mai schimbă nimic în cazul lor. Nu s-a dorit să se reglementeze acest lucru. Iar la nivel de ţară mai sunt alţi peste 100 de urmaşi în această situaţie. Toţi aceştia au acte în regulă, inclusiv de la Parchetul Militar”, subliniază liderul asociaţiei de revoluţionari.
 
 
551 de lei - indemnizaţie până în 2010
 
Familiile Eroilor Martir, precum tatăl lui Dumitru Croitoru, au beneficiat de indemnizaţie de urmaş până în luna mai a anului 2010. Atunci primeau 551 de ron. Atât. „Am cupoanele lor”, ne asigură Toni Popescu, care este convins că ar fi putut să se facă ceva în privinţa acestora, inclusiv în 2014 când s-a dat Ordonanţa 95, aşa cum de altfel s-a şi menţionat că urmează să se întâmple într-un răspuns primit de la SPPR. Ordonanţă însă care nu i-a avut în vedere decât pe supravieţuitori.
 
„Când s-a dat Ordonanţa  95 în 2014, eu am făcut un amendament, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, în care am cerut să adauge ca urmaşii care, din motive neimputabile lor, n-au putut să-şi preschimbe certificatele, să fie recunoscuţi de către Statul Român. Nici până la ora actuală nu s-a făcut nimic. Nici măcar Ordonanţa 95 nu a inclus această schimbare”.
 
25 de urmaşi ai revoluţionarilor, în Vâlcea
 
La ora actuală nu se cunoaşte cu certitudine numărul revoluţionarilor din Decembrie. În Vâlcea, până în 2014, mulţi dintre ei au murit au murit precum generalii Baciu şi Dumitrescu, dar se pare că nimeni nu deţine o bază exactă a acestora, fiind, pe de-o parte, într-o dinamică permanentă, apoi unii n-au adus dosare, alţii au adus acte false şi tot aşa. 
 
În 2010, în baza de date, în judeţul Vâlcea mai erau 25 de urmaşi ai revoluţionarilor din Decembrie ´89. În onoarea lor s-a amplasat o placă comemorativă în faţa Muzeului Judeţean de Istorie „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea. 
 
 
Ulterior, s-au mai înscris în asociaţia vâlceană şi alte persoane în afara celor care existau deja pe liste, alţii s-au stins. Dintre aceştia doar familia lui Dumitru Croitoru nu beneficiază de indemnizaţie de urmaş.
 
Fiul, pe urmele părintelui, în unitatea care poartă numele tatălui său
 
Fiul Eroului Martir, Tiberius Croitoru avea doar 16 ani când tatăl său a murit la Revoluţie. Este copia fidelă a acestuia. Seamănă atât de mult cu părintele său încât l-a bulversat pe sculptor pus să-i facă bustul lui Dumitru Croitoru pentru a fi amplasat în faţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu. Când a văzut fotografia, după care trebuia să creeze proiectul, i-a spus tulburat că are nevoie de poza tatălui, nu a fiului. 
 
 
Multă vreme după aceea Tiberius Croitoru a urât ideea de pompieri, unitatea la care lucrase tatăl său şi chiar şi uniforma pe care o purtase acesta când a murit, cum avea să recunoască ulterior. Peste ani, şi-a dat seama că şocul din adolescenţă l-a întărit. Ba chiar a devenit şi el pompier, până la urmă, în cadrul aceleiaşi unităţi, deşi a absolvit o Facultate de Economie, iar viitorul părea să fie cu totul altfel. A lucrat o perioadă chiar în cu totul alt domeniu, al vânzărilor, când destinul i-a demonstrat că altceva îi fusese predestinat. A plecat din poziţia de area sales manager pe zona Transilvania a unei fabrici de bere şi, în 2005 s-a angajat la pompieri, unde de altfel îşi făcuse şi stagiul militar. Şi totul a venit de la sine, mai ales că deja îşi cunoştea colegii, cu care se întâlnea în fiecare an, când tatăl său era omagiat printr-un ceremonial - religios. Cum s-a întâmplat şi în luna decembrie 2019, când ISU Sibiu i-a acordat, cu prilejul a 30 de ani de la Revoluţia Română, o plachetă de onoare în memoria tatălui său.
 
„Sunt fiu de erou - o titulatură pe care Statul Român i-a dat-o tatălui meu”, spunea pompierul la un moment dat recunoscând că este mândru de acest lucru. O titulatură care, pe de altă parte, este doar cu numele, având în vedere că urmaşii lui Dumitru Croitoru nu primesc nimic, de un deceniu, din partea Statului Român. Singurii care-i mai cinstesc memoria şi încearcă să-i ajute tatăl sunt pompierii din Vâlcea şi Sibiu, precum şi Direcţia Silvică Vâlcea care îl ajută cu lemne.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Radu Mircea
20.01.2020, 13:12:49

# Tot e bine ca primesc Radulescu ''mitraliera'' , Codrin Stefanescu si o gramada de tzutzari pensii de ''revolutionar'' , mosnegii pot sa moara linistiti ca nimeni nu alearga pentru ei . O rusine mai mare pentru tara noastra , cu greu se poate imagina .

Mihai Popescu
20.01.2020, 13:29:44

Mai sunt inca citiva veterani de razboi care au luptat pe front cel putun 2 ani si acum primesc niste ajutoare de mizerie de vreo 500 lei/luna. "Revolutionarii" nostri pt. ca au contribuit la lovitura de stat vreo 5-6 zile primesc niste sume extrem de mari, chiar si de 4.000 lei/luna. Este normal, este corect ?