FOTO Cea mai veche culă din România, închisă din cauza unor neînţelegeri. Reacţia preşedintelui CJ Vâlcea

Începând cu 1 ianuarie 2019, cea mai veche culă (n.r. - în Oltenia, în trecut, casă fortificată a unui boier) din România, Cula Greceanu din judeţul Vâlcea, a fost închisă. În timp ce proprietarii susţin că nu s-a plătit chiria, iar autorităţile nu fac nimic pentru a o cumpăra, şeful administraţiei judeţene declară că este vorba despre o clădire în litigiu şi că se vor găsi bani pentru a redeschide cula circuitului turistic şi muzeal.

Moştenitorii care administrează Cula Greceanu – cea mai veche culă din România – au decis să închidă clădirea după ce chiriaşul, Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea, nu a mai plătit chiria, de 5.000 de lei pe lună. În presa locală au apărut informaţii că aceasta nu ar fi fost plătită în 2018, dar contactat telefonic, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea, Claudiu Tulugea ne-a spus că nu doreşte să facă nici o declaraţie publică până nu vorbeşte cu reprezentaţii culei, despre continuarea unui parteneriat pe 2019 şi că nu s-ar pune problema unei datorii către aceştia, chiria pe 2018 fiind plătită. 

Pe surse, am aflat că, din motive necunoscute, de fapt, nu s-au prevăzut fonduri în bugetul muzeului pentru chirie, motiv pentru care în acest moment nici nu există bani în acest sens. Cu toate acestea, autorităţile judeţene ne-au dat asigurări că banii vor veni odată cu adoptarea bugetului Consiliului Judeţean, care va fi cel mai târziu în luna aprilie a acestui an.

Administratorii Culei Greceanu ameninţă de câţiva ani că intenţionează să scoată clădirea şi anexele la vânzare, dar că autorităţile, deşi la nivel declarativ susţin că sunt interesate de clădire, nu au făcut nimic concret în acest sens. Se cer 300.000 de euro, o valoare despre care cei din urmă susţin că ar fi supraestimată.  

Se lucrează „la identificarea normelor legale pentru a închiria această culă, deşi este în litigiu”

Iată ce a declarat pentru Adevărul preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, Constantin Rădulescu, instituţie în subordinea căreia funcţionează Muzeul Judeţean de Istorie Vâlcea: „De aproape doi ani, ne manifestăm interesul în a cumpăra această culă. Din păcate, între moştenitori există un litigiu, sunt într-un proces. Şi după cum ştiţi, Codul Civil şi toate legile româneşti specifică foarte clar că nimeni nu poate cumpăra un imobil aflat în litigiu. Cu toate acestea, Oficiul Juridic din cadrul Consiliului Judeţean şi angajaţii din instituţia noastră, din departamentele de specialitate, lucrează în prezent, din dispoziţia mea, la identificarea normelor legale pentru a putea închiria această culă, chiar dacă este în litigiu”.

Moştenitorii au o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2007

De cealaltă parte, administratorii culei susţin că au acte prin care să dovedească faptul că nu mai este vorba despre o clădire în litigiu. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea imobilului fiicei adoptive a Olgăi Greceanu, ultima descendentă a familiei Greceanu, dr. Mileta Anghel Greceanu, în 2007.   

Ministerul Culturii nu a alocat bani pentru răscumpărare

Considerată una din cele mai frumoase fortificaţii de acest gen din ţară, clădirea riscă să dispară din patrimoniul cultural al ţării şi din circuitul turistic. Ministerul Culturii nu a alocat până acum bani pentru răscumpărarea ei de la proprietarii care au câştigat-o în instanţă. Statul a renunţat la dreptul de preempţiune asupra clădirii, în urmă cu trei ani. 

Cula Greceanu este situată în comuna Măldăreşti, foarte aproape de Capitala Ceramicii Populare Tradiţionale Româneşti – Horezu, în vestul judeţului Vâlcea şi face parte dintr-un complex muzeal format din cula Greceanu, cula Duca şi casa memorială I. Gh. Duca. Ridicată pe vremea lui Mihai Viteazul, în secolul al XVI-lea, mai bine de o jumătate de secol a funcţionat, până la finele anului trecut, ca muzeu.

Culele de la Măldăreşti – Vâlcea au apărut în mai multe filme TV şi cinematografice: „Neînfricaţii” (1969), „Drumul oaselor” (1980), „Iancu Jianu, haiducul” (1981), „Trandafirul galben” (1982) şi „Aferim”. Cel din urmă a câştigat „Ursul de Argint” în 2015, fiind propus şi pentru Oscar.

Muzeu de peste o jumătate de secol, încuiat cu lacăt din această lună

Cula Greceanu a fost construită iniţial ca turn de apărare. Unul dintre urmaşii primului proprietar, un oştean în armata lui Tudor Vladimirescu, Tudor Maldăr este cel care a extins construcţia, păstrându-i scopul principal – cel de apărare împotriva turcilor şi haiducilor. 

Din familia Măldărescu, Cula Greceanu, cunoscută şi drept Cula lui Muldăr, a ajuns ca zestre la familia Greceanu, care a făcut o serie de restaurări între anii 1929 şi 1934.

Înainte de regimul comunist, ultimul proprietar al acestei construcţii a fost Nicolae Greceanu. În 1967, în urma memoriilor trimise Ministerului Gospodăririi şi Comisiei monumentelor istorice din regimul comunist, s-a decis transformarea sa în muzeu de etnografie. 

Arhitecţii, interesaţi să cumpere cula: „Dacă stăm cu mâinile în sân, vom pune mâna pe lopată!

Până se va decide soarta Culei Greceanu, să mai amintim şi faptul că mai mulţi arhitecţi din România, membri ai Uniunii Arhitecţilor şi-au declarat intenţia de a strânge bani pentru salvarea ultimelor cule din România, mai puţin de 20 la număr, printre care şi cele de la Măldăreşti - Vâlcea. 

În acest sens, anul trecut, nemulţumiţi de lipsa de implicare a statului, reprezentanţii arhitecţilor au lansat o campanie pentru salvarea acestor monumente care, în multe cazuri, au ajuns în ruină: „S.O.S. Culele din România”.

Culele din Vâlcea, deşi arată bine la exterior, potrivit aceloraşi arhitecţi, „suferă la interior”. La Cula Greceanu, spre exemplu, de când a fost retrocedată, nu s-au mai făcut investiţii, fiind în mare pericol şi din acest punct de vedere: „Igrasia macină ca un cancer, din care se moare dacă nu se intervine la timp”, au atras atenţia arhitecţii care speră să pună bazele unui fond pentru cumpărarea Culei Greceanu. „Dacă stăm cu mâinile în sân, vom pune mâna pe lopată!”, au atras aceştia atenţia.

De Zilele Patrimoniului European din 2018, arhitecţii au organizat la Vâlcea o „petiţie în imagini” gândită ca un mijloc de oprire a dezastrului privind degradarea, în unele cazuri aproape de dispariţie, a culelor româneşti, o expoziţie itinerantă derulată în mai multe locuri din ţară: de la Palatul Parlamentului la Uniunea Arhitecţilor, de la Palatul Regal la Ordinul Arhitecţilor, precum şi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.