FOTO Misiuni de salvare la limita imposibilului. 22 de ore, cea mai periculoasă operaţiune din ultimii 15 ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Viaţa salvamontiştilor este permanent pe muchie de cuţit, fiecare decizie face diferenţa între viaţă şi moarte, pentru ei, dar şi pentru cei pe care trebuie să-i salveze, multe din misiuni fiind la limita imposibilului. Poveştile misiunilor de salvare par scenarii de film, unele cu final nefericit, altele cu happy-end. Pentru Salvamont Vâlcea, deşi suntem abia la început de an, 2019 va rămâne cu siguranţă în istorie.

GALERIE FOTO

  

Orice operaţiune de salvare se poate transforma într-o clipă într-una de supravieţuire. Este un fapt pe care l-au simţit de multe ori pe propria piele şi salvamoniştii vâlceni. 2019, deşi abia la început, cu siguranţă va intra în istoria instituţiei. 

Este anul în care s-a desfăşurat cea mai dificilă şi mai periculoasă misiune de salvare din ultimii 15 ani, chiar dacă unii au catalogat-o, injust, drept un efort inutil. 

Operaţiunea, care a durat 22 de ore şi a avut loc prin nămeţi de 2 metri, cu risc de avalanşă de gradul 4, s-a desfăşurat la finele lunii trecute. Tot efortul şi tot riscul au fost dedicate pentru salvarea unui cabanier de la Petrimanu, cabană aflată la hotarul a trei masive muntoase: Latoriţei, Parâng şi Căpăţânii, cu care nu se mai luase legătura de şapte zile. 

„În afară de activitatea curentă, am avut şi o intervenţie extraordinar de dură, de dificilă şi nu e mult dacă spun că foarte, foarte periculoasă, la Petrimanu. A trebuit să intervenim atât noi, cât şi colegii de la Jandarmi”, povesteşte pentru reporterii Adevărul şeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera.

O poveste la desfăşurarea căreia au contribuit şi alte instituţii: Dispeceratul 112, ISU Vâlcea, Uzina Electrică Ciunget.

„Am mai avut o intervenţie asemănătoare, dar în urmă cu 15 ani, la Staţia Meteo Negovanu”

Condiţiile erau printre cele mai neprielnice: „Zăpada fiind de peste 2 metri, cabanierul nu avea semnal şi nici curent electric, ca să-şi poată încărca telefonul, drept pentru care singura şansă era să ajungem cât mai repede acolo, pentru a evita o situaţie nedorită”, explică salvamonistul - şef motivul care a stat la baza acestei misiuni.

Cabana Petrimanu, gestionată de un operator turistic din Bucureşti, construită în urmă cu mai bine de patru decenii şi jumătate, nu are în dotare un generator electric: „În perioada în care a avut loc misiunea de salvare, la finele lunii trecute, era greu de ajuns acolo, drumul era înzăpezit, iar iarna nu e propice activităţii turistice. Drept pentru care un singur cabanier asigură activitatea în zonă”.

O misiune asemănătoare, în privinţa gradului de periculozitate a mai avut loc în urmă cu un deceniu şi jumătate: „Am mai avut o intervenţie asemănătoare, dar în urmă cu 15 ani, cred, tot în zonă, la Staţia Meteo Negovanu, undeva deasupra Cabanei Petrimanu. Şapte oameni am muncit, atunci, o zi şi jumătate, ca să ajungem acolo. O persoană care fusese surprinsă de avalanşă, a scăpat cu viaţă din această aventură, dar cu degerături foarte puternice şi fractură de bazin. Am început coborârea cam după o oră, după ce am ajuns la staţia meteo. Îmi aduc aminte şi acum că la întoarcere nu se mai vedea nici o urmă pe unde venisem, aşa de puternic ningea, iar targa se afunda, ca şi acum, aproximativ un metru în zăpada proaspăt ninsă. Imaginaţi-vă: oameni care se afundă un metru – doi metri în zăpadă! Este extrem de greu de înaintat şi de transportat targa!”, spune şeful Salvamont.

Salvamont Operaţiunea de salvare a cabanierului de la Petrimanu Foto SPJ Salvamont Vâlcea

Mircea Lera, şeful Salvamont Vâlcea, cel din mijloc, la Operaţiunea Petrimanu

„7 Cruci” - locul unde şapte persoane şi-au găsit sfârşitul, surprinşi de avalanşă

La fel de riscantă a fost şi operaţiunea de la finele lunii trecute, pentru că toată Valea Latoriţei era sub pericolul producerii avalanşelor. Iar judeţul Vâlcea are o istorie neagră în această privinţă.

Există un loc aici, numit Punctul „7 Cruci”, unde în urmă cu patru decenii şi-au găsit sfârşitul şapte oameni, surprinşi de o avalanşă. Locul se află imediat după ruinele de lemn ale Cantonului Borogeana.

Este vorba despre un monument ridicat în memoria lucrătorilor de la Amenajarea Lotrului, ucişi de o avalanşă în timp ce lucrau pentru construcţia celei mai mari hidrocentrale din România de pe un râu interior - Ciunget. 

Monumentul 7 Cruci din Munţii Latoriţei - Vâlcea Foto blogspot calauzaoffroad

Instabilitatea stratului de zăpadă fiind în continuare foarte mare, riscul de avalanşă fiind de gradul 4, pe o scară de la 1 la 5. 

Jandarmii, nevoiţi să renunţe, în lipsa dotării cu rachete de zăpadă

„Riscul ca salvamontiştii vâlceni să fie surprinşi de o avalanşă, intervenind pe parcursul nopţii când nu există vizibilitate, deşi la un astfel de fenomen nici nu prea ai cum să vezi ceva, a fost extraordinar de mare. Iar efortul depus, ca să străpungi un zid de 2 metri de zăpadă, a fost aproape inuman”, mai povesteşte Mircea Lera.

O porţiune de drum, salvamontiştii au fost însoţiţi de echipajul de jandarmi care, însă, au fost nevoiţi să se întoarcă, întrucât consistenţa stratului de zăpadă făcea imposibilă deplasarea fără rachete de zăpadă, jandarmii neavând în dotare. 

Între buza Barajului Petrimanu, unde s-a ajuns seara, la ora 23.00 şi cabană mai eru aproximativ 800 de metri, o distanţă parcursă, a doua zi dimineaţa, abia în 2 ore, deşi nu era vorba despre escaladare. „Era o porţiune plană, dar atât de mare era stratul de zăpadă. Restul, de 8 km se află şi în pantă şi sub risc de avalanşă. De aceea, pot să spun că nu a fost doar cea mai grea, ci şi cea mai periculoasă din intervenţiile pe care le-am avut în ultimii ani”, mai susţine şeful Salvamont.

Intervenţia a durat 22 de ore. S-a intrat pe traseu la ora 16.00, iar operaţiunea s-a finalizat abia a doua zi, la ora 14.00, asta după ce s-a înnoptat la baraj, după o luptă cu nămeţii de peste şase ore.

Cabanierul, bine mersi, chiar dacă era izolat de o săptămână, a ales să rămână pentru animale

Din fericire, când au ajuns la destinaţie l-au găsit pe cabanier în stare bună, fizică şi psihică, chiar dacă nu mai luase legătura cu nimeni de o săptămână. Se aştepta să fie vizitat de salvamontişti: „Ne-a zis că nu are nimic şi a refuzat să coboare, fiindcă la cabană avea grijă şi de nişte animale: găini, iepuri, porci, pe care le cresc acolo, habar n-am. Îi era greu să ajungă şi la animale să le dea de mâncare, atât de mare era stratul de zăpadă. De altfel, nu a mai nins atât de mult tot de vreo 15 ani, în Vâlcea”, mai spune Mircea Lera. 

Pe tot parcursul derulării operaţiunii, salvamontiştii au ţinut permanent legătura cu elicopterul SMURD din Târgu Mureş, care fusese prealerat şi era pregătit să intervină pentru preluarea persoanei în cauză.

Alte misiuni pe muchie de cuţit

O altă operaţiune de salvare a fost derulată la jumătatea lunii ianuarie, când un cioban a plecat noaptea de la o stână din zona Munţilor Făgăraş, Ţara Loviştei.

Salvamont Operaţiunea de salvare a unor francezi în PN Cozia Foto Adevarul

Apoi, în cursul acestei luni, a existat o altă misiune la limita imposibilului, în care au fost salvaţi trei cetăţeni francezi rătăciţi pe munte, în Parcul Naţional Cozia, în timp ce s-au abătut de la cărare. Turiştii coborau de la cabana de lângă releu. 

Pasionaţii de sporturi extreme interesaţi de traseele de tură neomologate din Vâlcea

Pe lângă operaţiunile de salvare, salvamontiştii derulează şi o serie de misiuni curente. La Vâlcea acestea au în vizor zona pârtiilor şi ghidarea turiştilor în anumite zone: precum Parcurile Naţionale – Cozia şi Buila - Vânturariţa, dar şi  celor interesaţi de turismul monahal: Iezer, Pahomie, Pătrunsa fiind trei mănăstiri la mare căutare şi în această perioadă a anului. 

„Mai sunt şi cei pasionaţi de sporturile extreme, pentru că avem trasee de tură oarecum intrate în circuitul turistic neomologat. Sunt câteva zone în Munţii Latoriţei, în Buila – Vânturariţa şi în Căpăţânii – Vârful lui Roman. Mai nou se trece de la Rânca, spre pârtia de la Transalpina sau Obârşia Lotrului”.

Două zile de negociere cu turiştii, ca să nu-şi pună viaţa în pericol inutil

Toate aceste zone sunt cu risc de avalanşă, unii dintre turişti se informează în prealabil, alţii nu. 

„Vă spun că după Revelion, cred că la 3 zile, am sfătuit un grup de 10 persoane, foarte bine echipate şi dotate, să renunţe să intre în Masivul Buila – Vânturariţa şi au făcut-o. A durat două zile de negocieri.

Ori noi ştim din experienţă că acea zonă, pe care voiau să coboare, Curmătura Ştevioara – Stâna Ştevioara - Pahomie, este foarte, foarte periculoasă din punct de vedere al avalanşelor. Am fotografiat şi filmat acolo multe avalanşe de-a lungul timpului. 

Până la urmă, au renunţat şi au mers doar până în Curmătura Builei, unde riscul este minim. Am avut însă muncă de lămurire. Eu cred că şi asta înseamnă salvare montană”, ne-a mai spus Mircea Lera. 

Turiştii au obţinut în schimb o promisiune din partea salvamonistului şef din Vâlcea şi anume: „A rămas ca împreună să mergem, la sfârşitul lunii martie sau după luna martie, să urcăm împreună pe nişte culoare în Buila, unde zăpada fiind pe partea sudică va fi mai puţină”. 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite