FOTO Modalitatea prin care înveţi să te cunoşti pe sine cu ajutorul trecutului, testată cu succes la Vâlcea

De mai bine de o lună, la Vâlcea se desfăşoară o serie de workshopuri pentru profesori în care le este prezentată metoda autobiografică ca şi educaţie non-formală în lucrul cu elevii. La ele participă psihologi, consilieri şcolari şi diriginţi. Metoda a fost aprofundată în Italia de către trainerii: Silvia Petre de la Pro Xpert şi psih. Traian Hoidrag, de la Antidrog - Vâlcea.

Metoda autobiografică are drept scop o mai bună autocunoaştere. Prin autobiografie îţi poţi reconstrui istoria personală prin strângerea de informaţii relevante despre cele mai importante  momente din viaţă, cu semnificaţie pentru destinul tău. 

Workshopurile desfăşurate la Vâlcea urmăresc să-i înveţe pe pedagogi noi metode de educaţie non-formală, pentru ca mai apoi aceştia să-i motiveze pe copii să se autocunoască şi să se dezvolte prin joc. 

În acest mod, elevii vor deveni mai conştienţi de ei înşişi, iar profesorii vor înţelege care le sunt nevoile, emoţiile, fricile şi dorinţele. 

Practic, dascălul se transformă în mentor pentru elevi, care-i însoţeşte pe drumul cunoaşterii şi al vieţii. Şi astfel, tot prin joc, abandonul şcolar este diminuat. 

Se creează un dialog cu adevărat educaţional între profesor şi elev, fiind o metodă de auto-educaţie prin cunoaşterea de sine pentru ambele părţi.

Metoda autobiografică reprezintă mai degrabă o nouă filosofie educaţională, o modalitate de a învăţa din povestea vieţii proprii, fără a renunţa la trecut.

„O mică introspecţie personală, prin care fiecare îşi explorează trecutul”

Unul dintre traineri, psihologul Traian Hoidrag, a explicat în premieră pentru Adevărul ce presupune noua metodă de educaţie non-formală care, deşi are în spate o experienţă de două decenii, abia acum pătrunde şi în România, graţie unui program Erasmus: „Este vorba despre o mică introspecţie personală, prin care fiecare îşi explorează trecutul, amintirile, modul în care se raportează la acestea, începând de la cele actuale până la cele din copilărie. 

Apoi, memoriile sunt evaluate pozitiv sau negativ în funcţie de emoţiile pe care le-au experimentat la vremea respectivă. După aceea, urmează partea finală în care ele sunt reevaluate, reinterpretate într-o cheie pozitivă. 

Ştim cu toţii că anumite evenimente, persoane, locuri, ne-au stârnit la un moment dat diverse emoţii negative, neplăcute, poate chiar traume, în copilărie şi atunci, noi, prin această metodă reuşim ca în momentul actual, în prezent, să ameliorăm aceste stări negative pe care unii le mai experimentăm de-a lungul vieţii”.

O modalitate prin care copiii vor învăţa să trăiască şi se bucure de prezent

Educaţia prin joacă are numai părţi pozitive: „Un alt beneficiu al acestei metode este că, în general, copiii, adolescenţii, tinerii proiectează foarte mult şi se gândesc mai mult la viitor decât la prezent. Adică ei se raportează mai mult la ce vor face peste 5 – 10 ani, prea puţini dintre ei experimentând prezentul. 

Aşa că noi încercăm să exersăm cu ei acest lucru. Îi vom duce spre amintirea unor lucruri plăcute, astfel încât să-şi pună ordine în minte, în memoria lor şi să experimenteze ce au la ora actuală, să se bucure de prezent, să vadă lucrurile din jurul lor sub o altă formă”, ne lămureşte psih. Traian Hoidrag. 

Workshopurile de acum sunt o serie - pilot, pentru a se vedea interesul, ce efecte vor avea şi în funcţie de beneficiile metodei, profesorii vor putea să solicite continuarea lor.

„Este o metodă care se practică de aproximativ 15 – 20 de ani în Italia, utilizată în mod special în zona pedagogică - şcoli, universităţi... Este iniţiată de un renumit profesor italian Duccio Demetrio care a implementat pe mai multe serii de elevi genul acesta de metodă.

Silvia Petre a fost în Italia, s-a format pe această metodă, şi acum vrea să o împărtăşească şi altor beneficiari”, ne mai împărtăşeşte psihologul.

„Lucrul cu materialul clientului”

Metoda autobiografică permite verificarea şi corectarea defectelor, a comportamentului şi gândirii, a traumelor din trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat, dar oferă şi oportunităţi de creştere, dezvoltare şi maturizare.

„Presupune lucrul cu materialul clientului. Fiecare dintre noi înmagazinăm anumite trăiri, emoţii, amintiri, memorii cu care se şi lucrează în cadrul acestei metode. 

Spre exemplu, într-unul din workshopuri, am explorat anumite amintiri legate de un loc preferat din copilărie, un timp sau anotimp din copilărie, un vecin, prieten. Se lucrează pe grupuri mici de câte patru persoane, care-şi împărtăşesc unele altora amintirile. 

Prin împărtăşirea acestor experienţe descoperim anumite lucruri din viaţa noastră sub o altă formă, dar totodată îi putem ajuta şi pe ceilalţi să descopere sau să conştientizeze anumite amintiri demult uitate.

Spunea cineva la un moment dat că nu are nici o amintire legată de părinţi. Dar, ascultându-i pe ceilalţi din grup, a realizat dintr-odată că are amintiri similare. Nu e genul de metodă Michigan, întâlnită la cercurile persoanelor dependente, de droguri, alcool, medicamente. 

Aceea este o formă de psihoterapie, în timp ce metoda autobiografică este una pedagogică, care-i face pe elevi să-şi dezvolte spiritul de analiză, spriritul critic, să evalueze corect evenimentele la care iau parte, din mai multe unghiuri”, a mai explicat psihologul Hoidrag.

Metoda, aplicată cu succes pe dependenţii de alcool şi consumatorii de cannabis la Vâlcea

Educaţia autobiografică necesită întotdeauna un joc reciproc care se bazează pe comunicare, respect, încredere, atenţie, ascultare şi relaţionare. Nu presupune interpretare, diagnostic, tratament, ca în psihologie, ci doar descoperirea faptului că în spatele tuturor acţiunilor există o poveste care poate fi împărtăşită şi mai bine înţeleasă. Şi astfel profesor şi elev reuşesc să se „transforme” în timp ce îşi transformă şi relaţia.

„Pedagogii vor iniţia, la rândul lor, un grup din rândul elevilor la care sunt diriginţi. Vor aplica acest tipuri de exerciţii învăţate în cadrul workshopurile, pe parcursul mai multor întâlniri, vor reface totul la nivelul unei clase.

Eu am fost format pe genul acesta de metodă. Deja o aplic pe un grup de dependenţi de alcool, am de asemenea un alt grup de tineri care sunt foşti consumatori de cannabis şi este una care funcţionează”, ne mai asigură trainerul.

„Am observat că, pe de-o parte, în cadrul unui grup contează foarte mult apropierea şi mai contează şi crearea unui climat de încredere şi de intimitate, astfel încât fiecare să prindă încredere în grup. 

Şi atunci, povestind fiecare câte o experienţă persoanală, pe care în mod normal n-ar spune-o, celălalt se identifică cu ce se întâmplă şi altora şi constată că lucruri pe care le credea grave nu sunt atât de ruşinoase. 

Până la dezvoltarea persoanală, ne ajută pe noi să ne cunoaştem. Pe scurt este o metodă foarte bună de autocunoaştere”, concluzionează psih. Traian Hoidrag

Asociaţia Pro Xpert, cea care a iniţiat workshopurile în Vâlcea, este o organizaţie non-guvernamentală, creată în martie 2005, în oraşul Râmnicu Vâlcea, de persoane cu experienţă în management de proiecte, cât şi în domeniul educaţiei adulţilor.

→

Imaginea 1/5: Educaţie