FOTO A murit Ioan Ştefănescu, somitate în domeniul cercetării. De numele lui se leagă „apa vie“, pila de combustibil şi „lupul electric“

Una dintre somităţiile României în domeniul cercetării, directorul Institutului Naţional de Criogenie de la Râmnicu Vâlcea peste 20 de ani, prof. univ. dr. ing. Ioan Ştefănescu, s-a stins din viaţă joi, 25 iulie, la vârsta de 71 de ani. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 27 iulie.

GALERIE FOTO

După 48 de ani de când a pătruns prima dată pe porţile Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea, omul care şi-a legat destinul de cel al instituţiei pe care a condus-o mai bine de două decenii, s-a stins din viaţă joi, 25 iulie.

De numele prof. dr. Ioan Ştefănescu se leagă Apa Sărăcită în Deuteriu, cunoscută drept „apa vie” ori „elixirul tinereţii”, dar şi pila de combustibil şi maşina hibrid pe bază de hidrogen sută la sută românească, cunoscută sub denumirea de „Lupul electric” - ambele având legătură cu iniţierea Platformei Naţionale şi a Centrului Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustie de la Râmnicu Vâlcea. Acestea sunt doar o parte dintre descoperirile la care fostul director general al ICSI a avut o contribuţie majoră.

„Apa vie” este o apă microbiologic pură, mineralizată, cu proprietăţi antiîmbătrânire şi anticancer, comercializată în România, Ungaria, Japonia şi SUA sub denumirea QLARIVIA.

„Lupul electric” reprezintă o maşină care urmează să fie lansată pe piaţă în viitorul apropiat, fiind alimentată în întregime în varianta hidrogen sau varianta pile pe combustibie, adică electrică. 

Pila de hidrogen sau pila de combustie, hidrogenul fiind considerat combustibilul viitorului, după terminarea petrolului, are capacitatea de a transforma hidrogenul în energie electrică la un randament foarte înalt. A fost gândită pentru a transforma în energie electrică uriaşul zăcământ de hidrogen sulfurat - un gaz otrăvitor şi inflamabil existent în Marea Neagră, la adâncimi de peste 200 de metri.

Tot de numele dr. Ioan Ştefănescu se leagă o serie de idei şi proiecte asociate fuziunii nucleare - „apa grea”, criogeniei şi echipamentelor specifice, mediului şi calităţii vieţii, siguranţei alimentare, transferului tehnologic şi serviciilor de specialitate etc.

Ultima realizare notabilă a cercetătorului vâlcean, brevetată în 2016, a obţinut pentru România „Marele premiu al Salonului INNOVA”, de la Barcelona, în 2017. Este vorba despre „Procedeul de obţinere al adsorbantului carbonic derivat din cenuşă şi a adsorbantului astfel obţinut”, care îi are ca autori pe dr. Elena David - deţinătoarea Premiului Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI) pentru cel mai bun inventator - femeie şi dr. Ioan Ştefănescu, ambii de la ICSI Râmnicu Vâlcea. Invenţia este menită să capteze dioxidul de carbon, având ca urmare protecţia mediului prin reducerea poluării, reciclarea deşeurilor; producerea de energie curată; producerea de materiale selective; tehnologii de separare şi purificare gaze; etc.

Cercetătorul Ioan Ştefănescu a obţinut în 1981 Premiul Academiei Române pentru Fizică „Dragomir Hurmuzescu”, în 2000 -  Premiul „Ionel Purica” , în 2003 - Premiul „Constantin Miculescu” al Academiei Române, precum şi Ordinul Naţional Pentru Merit şi Grad de Cavaler, în 2000.

A deţinut, printre altele, zeci de brevete şi cereri de brevete de invenţii (peste 25), 35 Medalii de Aur la Saloanele Internaţionale de Inventică şi alte zeci de argint şi bronz, 19 Premii speciale la Saloanele Internaţionale de Inventică. 

Personalitate a mediului academic românesc, a fost membru în diverse comisii, consilii, consilii de administratie, comitete din domeniu, dar şi asociaţii naţionale şi internaţionale precum: Academia Europeană pentru Ştiinţă şi Artă Austria; Societatea de Fizică din România; Asociaţia Română de Energie Nucleară; Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă; Societatea Europeană de Fizică; Academia Internaţională de Ştiinţe Energoinformaţionale - Rusia; Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional de Metrologie; Consiliul de Administraţie al ROLAB; Comitetul de Direcţie al RENAR, COFINUC – pe lângă Agentia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Consiliul Naâional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării etc., precum şi preşedintele Comisiei 10 din cadrul Colegiului Consultativ pentru Cercetare si Inovare al MEC.

A îmbinat cariera ştiinţifică cu cea didactică, iar prin realizările ştiinţifice de excepţie a poziţionat Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea pe harta cercetării de vârf din Europa, prin poziţia de nişă pe care a deţinut-o în domeniul mediului şi al calităţii. 

Dr. Ioan Ştefănescu a deţinut funcţia de director general din 1994 până în 2016, fiind până acum membru în Consiliul de Administraţie al acestei instituţii pe care a preluat-o de la academicianul Marius Sabin Peculea, ca specialist în sisteme şi instalaţii criogenice şi de separări izotopice pentru energetică nucleară, expertizări asupra instalaţiilor de obţinere a apei grele, managementul de siguranţă a sistemelor şi apa sărăcită în deuteriu – efecte biologice. 

În timpul vieţii, cercetătorul Ioan Ştefănescu s-a declarat ferm convins că, în viitor, vom dispune de maşini „absolut „curate”, cu hidrogen sau electric / hidrogen”, al căror promotor, cel puţin în ţara noastră, va fi chiar institutul pe care l-a condus. 

În urmă cu câţiva ani, susţinea că: „Tehnologiile criogenice şi izotopice sunt portaluri ale României către elita cercetării” precizând că din anumite puncte de vedere, suntem cu 50 de ani înaintea sistemului, având în vedere că multe dintre cercetările de la ICSI Râmnicu Vâlcea reprezintă „o noutate absolută”, pentru care ţara nu este pregătită, lucru întâlnit de altfel şi la alte naţiuni mai dezvoltate. 

Specialist într-un domeniu ce uneori pare desprins din zona SF, personalitate complexă şi directă, prof. dr. Ioan Ştefănescu a recunoscut, în mai multe ocazii, că: „Politicile în cercetarea românească se resetează la un ciclu aproximativ de patru ani”, discontinuităţile constituind o barieră în calea progresului ştiinţei în România.

A crezut în permanenţă în capacitatea tinerilor de a schimba lumea, motiv pentru care a declarat că este important să se găsească soluţii de a convinge tinerii cu potenţial să rămână şi să se implice în sistemul de cercetare românesc, având în vedere că infrastructura României în acest domeniu este similară celor din ţările dezvoltate, iar condiţiile de lucru sunt apropiate, recunoscând în acelaşi timp că lipsa celor "cu adevărat chemaţi" este acută.

După cum recunoaştea într-un interviu acordat, în urmă cu doi ani, unei publicaţii de profil - „Market Watch” - dintre cele trei ingrediente care pot face posibil succesul: viziunea, acţiunea şi visele, României nu-i lipseşte decât unul: „Viziunea fără acţiune este doar un vis. Acţiunea fără viziune, doar pierdere de timp. Viziunea însoţită de acţiune poate schimba lumea”, dar până la a „schimba nu lumea, ci măcar România” - „nouă ne lipsesc visele”, înţelegând prin acest lucru programele care „să contribuie direct la bunăstarea ţării”, dând exemplu „prea puţin cunoscutul program de cercetare nucleară, care a contribuit decisiv la implementarea energeticii nucleare în România” anihilat în ultimii ani.

ICSI Râmnicu Vâlcea face parte, de mai bine de 20 ani, din marea familie a cercetării din domeniul fuziunii nucleare, fiind membru al unui valoros consorţiu de cercetare - Tri-Pla-CA - care participă  la proiectarea şi realizarea instalaţiilor primului Reactor Termonuclear Experimental Internaţional - ITER, alături de insituţii similare din Germania, Franţa şi Italia (KIT, CEA şi ENEA).