FOTO Povestea primei piste de bobsleigh din România şi a bobului care a dus români la Jocurile Olimpice de acum 100 de ani

De numele oraşului Râmnicu Vâlcea şi al Dealului Capela se leagă prima pistă de bob din România şi primul campionat naţional al acestui sport de iarnă. Am aflat ce a mai rămas din întreaga poveste şi ce s-a întâmplat cu bobul cu care românii au participat la primul campionat mondial din Franţa, în urmă cu aproape un secol.

Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe sunt doi români care în urmă cu jumătate de secol, 1968, au obţinut „bronzul” olimpic la bob dublu în întrecerile de la Grenoble din Franţa, un an mai târziu după ce prima pistă din România a fost închisă. A rămas cea mai notabilă performanţă din istoria sporturilor de iarnă de la noi. Un sport care a avut o ascensiune furtunoasă şi o prăbuşire pe măsură, iar începuturile sale sunt legate de Râmnicu Vâlcea şi Dealul Capela.

Despre bobsleigh astăzi nu se mai cunosc foarte multe lucruri, devenind mai degrabă un sport exotic. Indiferenţa administratorilor de baze sportive a făcut ca pistele de bob şi sanie din România să fie în prezent impracticabile.

Potrivit Wikipedia, singura pârtie de bob omologată de federaţia internaţională de specialitate în acest moment este cea de la Sinaia. Este mai mică decât prima pistă de bob din ţara noastră construită în Vâlcea. Are doar 1,5 km, 13 curbe şi 132 m diferenţă altitudine, faţă de 2,6 km şi 190 m diferenţă de altitudine.

Pista care pleca de la Boul de Piatră, relicvă de pe vremea romanilor

În urmă cu aproape un secol lucrurile stăteau cu totul altfel. Dealul Capela, la poalele căruia s-a ridicat târguşorul de pe vremuri şi oraşul de astăzi – Râmnicu Vâlcea, are o istorie pe cât de veche pe atât de interesantă, cu rădăcini care pomenesc de sanctuare ale coloniştilor romani de pe vremea cărora a rămas un bolovan denumit şi azi „Boul de piatră”, cu o formă asemănătoare animalului menţionat.

Istoria Dealului Capela este strâns legată şi de începuturile bobului şi săniuşului, fiindcă aici s-a construit prima pistă din România. 

Se întâmpla în 1920, când căpitanul Pleşoianu care provenea dintr-o familie de mici boieri vâlceni, a cărei istorie se împleteşte cu evenimentele secolului al XIX-lea românesc, realizează potenţialul turistic al Râmnicului.

Mare iubitor al sporturilor de iarnă, Pleşoianu tocmai venise cu Regimentul la Vâlcea. Doi a a durat construcţia pârtiei care, după se întindea pe aproape 3 km, de la Boul de Piatră, vârful Dealului Capela până în dreptul Sălii Sporturilor de astăzi.

Butoaie pline cu apă pentru pista de bob

Iar când nu exista suficientă zăpadă sau pârtia nu îndeplinea condiţiile necesare, se căra apă cu butoaile de la Conacul Jienilor, aflat la poalele pistei, cu două perechi de boi şi căruţele militarilor, pe o variantă ocolitoare. Cel puţin aşa spun poveştile legate de această pârtie, povestite de către cei care le-au trăit. 

Printre ei şi profesorul Nicolae Dinescu, preşedintele filialei judeţene a Academiei Olimpice. El este cel care a donat Muzeului Satului Vâlcean, de la Bujoreni, unul dintre cele mai vechi boburi din ţară „Avalanşa”. 

Prima pârtie omologată de federaţia internaţională

„Traversa două străzi”, îşi aminteşte profesorul despre prima pistă de bob, dar susţine că nu era pericol pentru nimeni, fiindcă la vremea aceea nu erau decât trei maşini în tot oraşul. „Aşa a apărut prima pârtie omologată de federaţia internaţională’, mai susţine Dinescu.

Primul Campionat Naţional de Bob şi Săniuţe

În 1923, la Râmnicu Vâlcea se organiza deja primul Campionat Naţional de Bob şi Săniuţe. Bucuria a durat până în 1967 când a fost ultima cursă, după care pista s-a închis, susţine tot Dinescu.

După alte surse, s-a închis în 1948 - 1949.

Iată cum era văzută pista în cronicele vremii: „Pe Dealul Ca­pela a avut loc marele Concurs Naţional de bobsleigh de la Râmnicul Vâlcii la 29 ianuarie 1933”, scria „Crai­ni­cul” in ediţia din 11 februarie 1933. Iorgu Arsenie era delegat din partea Oficiului Local de Turism să conducă lucările de modernizare a pistei.

„Trambulina de schi de pe Dealul Capela a fost construită în toamna anului 1936 cu materiale de la primărie şi după indicaţiile d-lui Iorgu Arsenie, ca reprezentant sportiv al Oficiului de Turism”,  se arăta într-un document al Serviciului Tehnic Comunal.

Un alt act al Primăriei către Ministe­rul Agriculturii şi Domenilor Casa Auto­nomă a Pădurilor Statului, de la 1938 precizează printre altele că în fiecare iarnă au loc în Râmnicu Vâlcea „mari concursuri de bobsleigh, sky, săniuţe etc…”

Pârtia de bob de la Sinaia după modelul celei din Râmnicu Vâlcea

Tot profesorul Dinescu susţine că pista din Sinaia a fost realizată după modelul celei de la Râmnicu Vâlcea.

Avalanşa este unul din primele două boburi de la Râmnicu Vâlcea. Celălalt fusese botezat „Vâlcea 1”.

Avalanşa a dus primii români la Jocurile Olimpice din Franţa

Există o poveste legată de bobul Avalanşa: cu el au mers la primele Jocuri Olimpice de la Chamonix din 1923/1924, pentru prima dată, doi români. Piesa a fost construită de meşterul Rădeanu şi a fost prevăzută cu patru locuri şi volan de maşină. 

Tiţă Rădulescu şi Iorgu Arsene au plecat cu Avalanşa în Franţa. 11 zile au făcut pe drum. Deşi aveau şanse să ajungă campioni, din păcate nu au putut participa la olimpiada care condiţiona ca echipajul să fie format din patru coechipieri din aceeaşi ţară. Au încercat chiar să trişeze şi să facă echipă cu doi elveţieni, dar s-a aflat. Au apucat să facă doar probe pe pistă. 

Bobul de aproape 100 de ani, într-un muzeu din Vâlcea

Nicolae Dinescu susţine că a cumpărat „Avalanşa” de la ultimul proprietar. Bobul a mai fost folosit ultima dată chiar la ultima cursă din 1967, mai susţine profesorul.

Acum, Avalanşa poate fi admirată de oricine la Muzeul Satului Vâlcean, de la Bujoreni.

După Revoluţie au mai existat câteva încercări palide de a renaşte acest sport, dar cei care le-au făcut susţin că este imposibil să se mai facă vreodată o pistă pe vechiul amplasament.