FOTO Din secretele săpunului natural, spuse de o ingineră chimistă: „Este numai glicerină, fără picătură de sodă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ing chimist Cristinela Pecingine din Vâlcea şi pasiunea pentru săpunărit - creatoarea săpunurilor naturale „Alintul plantelor” Foto Daci Stoica
Ing chimist Cristinela Pecingine din Vâlcea şi pasiunea pentru săpunărit - creatoarea săpunurilor naturale „Alintul plantelor” Foto Daci Stoica

Cristinela Pecingine (59 de ani), inginer chimist de profesie, născută în Buzău şi stabilită la Vâlcea, s-a specializat în arta saponificării, prin procedeul la rece din uleiuri naturale.

Nelipsită în ultimii patru ani de la târgurile meşterilor populari din Râmnicu Vâlcea, inginera Cristinela Pecingine şi-a descoperit cu totul întâmplător pasiunea pentru săpunărit. De atunci, graţie meseriei sale, testează cu succes tot felul de reţete personale.

A creat şi un site dedicat, pe Facebook, cu denumirea sub care se regăsesc săpunurile sale: „Alintul plantelor”. Şi-a făcut propria reţea de clienţi încă de la început şi crede că abia după ce se va pensiona va încerca să-şi transforme pasiunea în afacere. Până atunci îşi bucură familia, prietenii şi cumpărătorii fideli, cu tot soiul de săpunuri fabricate la rece cu uleiuri naturale. 

GALERIE FOTO CU SĂPUNURILE ŞI CREATOAREA LOR

Are o gamă diversificată de săpunuri naturale: pentru hidratare, pentru acnee, dermatită, pentru toate tipurile de ten, frumos mirositoare, frumos colorate, drăguţ ambalate şi sub o formă care-ţi fură privirea. 

Sunt săpunuri care diferă în funcţie de tipurile de ulei folosite, fiecare cu proprietăţile sale. Are şi două tipuri de şampon tot sub formă de săpunuri. Săpunurile sale au un preţ standard, indiferent de ingrediente - de 14 lei / bucata, iar şampoanele solide costă 16 lei / bucată. 

Săpunuri naturale „Alintul plantelor” realizate de o ingineră chimistă din Vâlcea - Cristinela Pecingine Foto Arhiva personală

Sursa Alintul plantelor

Pasiune descoperită din întâmplare

Lucrând pe platforma chimică vâlceană, în urmă cu aproximativ cinci ani, o prietenă a rugat-o să-i facă rost de sodă solidă, un produs care se produce la Vâlcea de zeci de ani.

„Învăţasem în facultate despre reacţia de saponificare, dar bineînţeles că la momentul respectiv nu i-am acordat prea multă însemnătate. La un moment dat, însă, o fostă colegă de facultate, Cornelia Tănase, care nu este din Vâlcea, ci din Oneşti, m-a întrebat dacă pot să fac rost de sodă solidă. Ea studiase puţin problema şi atunci m-am gândit să încerc şi eu. Am început, le-a plăcut atât familiei, cât şi prietenilor. Apoi am început să particip la târgurile meşteşugăreşti. Şi de atunci continui, de patru ani încoace. Mi-am făcut rost de ustensile, de materie primă, iar astăzi, nu mai folosim nimic din comerţ, în acest domeniu”, povesteşte ing. Cristinela Pecingine. Deşi foloseşte sodă, o preferă pe cea sub formă de perle, pentru produsele sale.

„A adăugat meşteşugului o tehnică de saponificare perfect stăpânită”

Iar ceea ce face este apreciat inclusiv de către cei de la Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale (CCPCT) Vâlcea care o invită la fiecare eveniment de profil, considerând că produsele sale nu conţin doar ceea ce trebuie, din punct de vedere calitativ, dar au şi o formă estetică aparte.

„Realizează o sculptură în săpun şi îmbogăţeşte cromatica prin introducerea de plante aromatice, care dau atât o anumită culoare, cât şi anumite proprietăţi săpunului respectiv, benefice pentru piele”, descrie meşteşugul Amalia Boari, de la CCPCT Vâlcea, care spune că inginera este o „continuatoare a vechii tradiţii a confecţionării săpunului de casă, doar că a adăugat meşteşugului ei o tehnică de saponificare perfect stăpânită datorită profesiei practicate o viaţă, aceea de inginer chimist, iar produselor obţinute, o triplă funcţionalitate: de curăţare/îngrijire, rol decorativ şi utilitate terapeutică”. 

Săpunuri naturale „Alintul plantelor” realizate de o ingineră chimistă din Vâlcea - Cristinela Pecingine Foto Arhiva personală

Sursa Alintul plantelor

„Sculptură în săpun, cromatica şi proprietăţile îmbogăţite”

Despre valoarea săpunurilor, Amalia Boari explică: „Au în primul rând valoare de curăţare – fiind cu atât mai potrivite în acestă perioadă, valoare terapeutică, ele îngrijind întreaga dermă, nu doar pielea mâinilor – de exemplu: săpunul cu ulei de chimen, pentru tenul acneic, săpunul cu spirulină şi seminţe de mac, exfoliant; săpunul cu ulei de sunătoare, recomandat pentru piele uscată şi sensibilă. Cât despre a treia calitate a produselor sale, cea estetică, săpunurile Cristinei încântă prin cromatică, datorită combinaţiilor de ingrediente naturale folosite, dar şi prin formele atractive, tăiate clasic sau în forma de floare, cu motive florale sculptate pe una dintre suprafeţe sau diverse figurine – omuleţi, brăduţi, soarele şi luna, îngeraşi etc.”

Atmosfera de la târgurile meşteşugăreşti a făcut-o pe chimista din Vâlcea să-şi dorească să împartă cu ceilalţi experimentele sale: „Îmi place teribil atmosfera de la târg. În primul rând că ne întâlnim cu meşterii populari, fiecare cu propria îndeletnicire, care mai de care mai deosebită, mai rară şi chiar unicat, faţă de alte zone ale ţării. Ce fac eu, săpunul, însă, a luat amploare. În primul rând, ceea ce faci este pentru tine. Nu este ceva foarte greu, până la urmă vorbim despre o reacţie chimică, pentru care ai nevoie de nişte cunoştinţe”, susţine Cristinela Pecingine.

„Săpunul, rezultatul unei reacţii chimice dintre un acid si o bază”

Săpunăreasa cu diplomă de inginer chimist povesteşte cu o pasiune nedisimulată despre săpunuri şi săpunărit şi explică, pe înţelesul tuturor, tehnica ce stă la baza fabricării acestora.

„Săpunul este rezultatul unei reacţii chimice dintre un acid si o bază. Se numeşte reacţie de saponificare. Uleiul, de fapt un mix de uleiuri - ulei de măsline, cocos, unt de shea, unt de cacao, ulei de galbenele, fiecare având beneficiile lui, reprezintă acidul, iar baza este soda caustică. Multe persoane se sperie când aud de sodă, numai că în produsul finit, în săpun, nu mai există nici o picătură, ea se consumă în reacţie. Se lucrează cu exces de uleiuri. Săpunul obţinut conţine glicerina rezultată din proces”, susţine Cristina Pecingine, menţionând că acest component important face diferenţa între săpunurile naturale şi cele din comerţ. 

Săpunuri naturale „Alintul plantelor” realizate de o ingineră chimistă din Vâlcea - Cristinela Pecingine Foto Arhiva personală

Sursa Alintul plantelor 

Săpunurile cu mix de uleiuri naturale

Foloseşte mai multe tipuri de uleiuri naturale, pentru acelaşi produs, fiindcă fiecare, spune ea, are proprietăţile sale: uleiul de măsline hidratează, cel de cocos curăţă şi este spumant, la fel ca şi uleiul de ricin etc.

„În principiu, la toate săpunurile pun ulei de măsline, de palmier, ricin, cocos şi alternez cu unt de cacao şi unt de shea. În săpunurile pentru copii pun unt de shea, în cele pentru adulţi, exfoliante, unt de cacao. Mulţi vor săpun cu ulei de gălbenele, spre exemplu, pentru că are proprietăţi cicatrizante, fiind deopotrivă la fel de bun pentru copii cât şi pentru adulţi. Plus că pun şi petale de gălbenele. În loc de apă, pun ceai concentrat de gălbenele”, mărturiseşte inginera. 

Cantitatea de sodă diferă în funcţie de tipul de ulei

Fiecare ulei în parte are un indice de saponificare.

„În funcţie de cantitatea de ulei folosită folosesc o anumită cantitate de sodă, care prin urmare diferă de la un ulei la altul. Deci se foloseşte câte o reţetă pentru fiecare ulei în parte, se calculează. Apoi folosesc şi câte un ulei mai preţios, precum cel de argan, de migdale, sau de gălbenele. Săpunul trebuie să îndeplinească anumite calităţi: să aibă duritatea destul de mare, să cureţe, să fie cremos, hidratant...”, dezvăluie chimista.

A dat exemplul săpunului făcut numai cu ulei de măsline care este foarte bun, este hidratant, dar iese foarte moale, de aceea genul acesta de săpun trebuie să stea la uscat, potrivit săpunăresei, cel puţin un an de zile. Uneori, nici acest termen nu pare suficient: „După ce îl foloseşti, nu ai siguranţa că se păstrează la fel. Se înmoaie. De aceea, folosesc un mix de uleiuri”. 

Ing chimist Cristinela Pecingine din Vâlcea - creatoarea săpunurilor naturale „Alintul plantelor” Foto Arhiva personală

Foto D.M.

O lună pentru realizarea unui săpun

Munca în sine, după ce te specializezi, nu este extrem de grea, mai degrabă pare migăloasă. Practic, turnarea amestecului în forme durează în jur de două ore.

Apoi însă, următoarele două zile, amestecul este lăsat sub o pătură, pentru reacţia de saponificare şi următoarea lună pentru uscare: „La început am citit, m-am documentat foarte mult ca să pot să-mi fac propriile reţete. Acum nu mai este cazul, pentru că mare parte le ştiu deja. După ce le torn în cutiile de lemn sau în formele de silicon, le las sub o păturică timp de două zile. Reacţia nu se termină în momentul în care se amestecă soda cu uleiurile. După două zile sunt tăiate în bucăţi de peste 115 de grame, care într-o lună vor rămâne la 100 grame. Urmează apoi etapa de făcut etichete, ambalare, iar partea de vânzare de fapt este cea mai dificilă”. Recunoaşte însă că ar face acest lucru permanent: „Dacă m-ar pune cineva să fac săpun aş face non-stop. Nu m-aş opri”. 

„Poate după ce mă voi pensiona, voi transforma pasiunea în afacere” 

Până una alta, nu se întreţine din această pasiune, ci din profesia sa de bază, de inginer chimist: „O fac pentru mine, pentru prietenii mei şi pentru clienţii pe care mi i-am format încă de la început”, mai spune Cristinela Pecingine.

Nu exclude însă ca, într-o bună zi, pasiunea să se transforme într-o afacere: „Nu am timp, pentru că am şi profesia mea, apoi nu am nici ustensilele necesare, ca să pot face cantităţi mult mai mari. Eu fac şarje de câte opt săpunuri. Şi, nu în ultimul rând, mi-a plăcut ideea de a putea face cât mai multe tipuri, nu unul singur sau câteva. În plus, materia primă nu o iau în cantităţi mari şi, prin urmare, costurile sunt pe măsură. Poate după ce mă voi pensiona, îmi voi extinde şi această pasiune.” 

Dacă uleiul esenţial nu este bun, amestecul se transformă în „beton”

Materia primă o procură de pe site-urile specializate în ingrediente cosmetice. „Sunt foarte buni nişte producători din Oradea, Elemental se numesc. Apoi, la Bucureşti, Aroma Shop. Dar, în ultima vreme, din ce în ce mai mulţi s-au specializat şi aduc ingrediente din afară. Şi produsele noastre sunt foarte bune. Spre exemplu, mă aprovizionez cu ulei de levănţică de la un producător din Huşi, care are şi un produs foarte calitativ şi un preţ foarte bun, având în vedere că uleiul esenţial este destul de scump în general. Am studiat şi procesul de obţinere a uleiurilor esenţiale adevărate şi este destul de dificil, plus că trebuie să ai nişte echipamente speciale. De aici, probabil, şi preţurile.”

Inginera susţine că este esenţială calitatea ingredientelor: „Imediat îţi poţi da seama dacă uleiul nu este bun, pentru că şarja respectivă mi se strică, se întăreşte precum betonul. Uleiul esenţial se pune la sfârşitul procesului. Se formează o reacţie, şi fiind întărit nu mai poate fi pus în cutii sau în formele de silicon”.

Săpunuri naturale „Alintul plantelor” realizate de o ingineră chimistă din Vâlcea - Cristinela Pecingine Foto Daci Stoica

Sursa Alintul plantelor

Efecte terapeutice

Săpunurile naturale „Alintul plantelor” au şi efect terapeutic. ALa mare căutare cele destinate tenului acneic. Uleiul de neem este foarte bun şi pentru păr şi pentru piele, pentru eczeme, dermatite. La fel şi cărbunele vegetal sau cel cu ulei de cuişoare - bune pentru tenul acneic. Săpunul cu gălbenele este de asemenea căutat, fiind cicatrizant. Iar pentru tenul uscat, mai spune chimista din Vâlcea, sunt bune uleiurile de cătină şi şofrănel.

Există însă şi persoane care doresc săpunuri pentru toate tipurile de piele, nu neapărat pentru vreun efect terapeutic anume.

„Nu pot să spun că eu am pornit să fac săpunuri după ce s-a vindecat cineva de o anumită afecţiune cu ele. Dar am persoane care îmi cer doar un anumit tip de săpun, cum sunt cele pentru eczeme, iritaţii în cazul copiilor, pentru dermatite, în general săpunurile cu ulei de neem şi ulei de gălbenele. Alţii vor pentru acnee, în timp ce persoanele în vârstă îmi solicită pentru tenul uscat”, explică ea.      

Din categoria şampoanelor sub formă de săpun de casă unul este cu ulei de neem, iar celălalt este cu ulei de avocado pentru păr uscat. 

„Alintul plantelor”, produse care se vând înainte de a fi fabricate

Dintre produsele pe care le face, Cristinela Pecingine susţine că nu are unul preferat, le foloseşte pe toate cu aceeaşi plăcere: „Soţului meu, în schimb, îi plac săpunurile cu ulei de cuişoare şi cele cu scorţişoară şi cafea, datorită parfumului lor. Eu n-am o preferinţă. Toate îmi plac”.

Astăzi, şi pentru că nu face în cantităţi industriale, săpunurile „Alintul plantelor” se vând ca pâinea caldă celor care le-au testat şi sunt mulţumiţi de calitatea acestora. Uneori, mai face şi la comandă, pentru cei care ştiu exact ce au nevoie şi care doresc o cantitate mai mare sau au posibilitatea de a le ridica direct fie din Râmnic, fie din Ocniţa, unde locuieşte ing. Cristinela Pecingine. 

Vă mai recomandăm: 

FOTO VIDEO Ultimul opincar din Oltenia, propus din nou Tezaur Uman Viu. Iţele unei poveşti şi ale unui meşteşug uimitor

Maria Dragomiroiu, despre secretele podoabei sale capilare: „Când mi-a căzut foarte mult părul, nu l-am putut opri decât spălându-l cu săpun de casă“

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite