FOTO Ce spun producătorii materialului termoizolant, după ce Daea a anunţat că  anul acesta vor apărea primele case izolate termic cu lână

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Agriculturii vrea să se întâlnească cu constructori de case de lemn din Germania şi Belgia şi producători români de saltele de lână pentru termoizolarea locuinţelor, în vederea realizării unei viitoare colaborări.

GALERIE FOTO

Petre Daea vrea locuinţe izolate cu un material realizat în mare parte pe bază de lână, ca un ajutor pe care să-l ofere în primul rând oierilor, care se plâng de ani de zile că nu au piaţă de desfacere pentru acest produs. 

Ministrul Agriculturii a anunţat că va avea întâlniri, în acest sens, zilele următoare, cu constructori de case de lemn din Germania şi Belgia şi producători români de material termoizolant, pentru a pune bazele unei colaborări. A omis însă să spună că, cel puţin în acest moment, oierii români nu vor avea nici un câştig de pe urma acestei cooperări. Pentru că producătorii materialului termoizolat nu au cum să obţină lâna din România. 

Ţara noastră nu are niciun centru de tratare şi spălare a lânii, o problemă care a reieşit şi în urma programului pilot de cercetare care a dus la obţinerea materialului termoizolant din lână. Lâna românească este exportată pentru a fi spălată, iar producătorii importă lână pentru a realiza materialul amintit. În plus, nu există nici legislaţie care să ajute la înfiinţarea unui astfel de centru.

„Nu machete, case pur şi simplu”, a precizat ministrul că se vor construi în acest an, amintind că în ţară există câţiva producători care fac saltele de diferite mărimi, grosimi şi densităţi din lână pentru termoizolarea clădirilor, în Maramureş - la Sighet, în Bacău, Bistriţa şi în Vâlcea.

Revenind la subiectul „lână”, ajutorul de minimis pentru vânzarea acestui produs, promis de anul trecut, încă nu a fost implementat. Vara trecută, ministrul Agriculturii preciza că există în lucru un proiect legislativ care îi are în vedere pe crescătorii de oi care ar urma să primească un leu per kilogram de lână, până la maxim 15.000 de euro. Tot atunci, se vorbea şi despre intenţia Guvernului de a construi centre de colectare a lânii, cu bani din fondul suveran pentru investiţii, deşi astfel de unităţi există, precum şi implementarea unui proiect cu fonduri europene, prin schema de ajutor de minimis: „Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”. 

3 milioane de lei finanţare de la stat pentru soluţia naturală de izolare a construcţiilor 

Termoizolantul din lână, o premieră pentru România, a fost realizat în urma unui proiect pilot derulat pe parcursul a doi ani, 2017 - 2018, cu finanţare prin Ministerul Cercetării şi Inovării. 3 milioane de lei au primit şapte parteneri din diverse domenii pentru a analiza tendinţele pe plan mondial, european şi naţional în procesarea lânii şi utilizarea acestei materii prime în materiale cu aplicabilitate în domeniul construcţiilor, printre altele. 

Singurul producător, din acest parteneriat, a fost o companie din Râmnicu Vâlcea, Minet SA. Alături de experţi din cadrul a şase institute de cercetare din România, firma vâlceană a derulat programul pilot dedicat ultilizării lânii naturale în domeniul construcţiilor civile.

Proiectul a urmărit producerea unor materiale de construcţii ecologice şi sustenabile care să integreze produse din lână cu proprietăţi multiple, în aşa fel încât să aibă cele mai bune calităţi termoizolatoare, fono izolatoare şi fono absorbante. Cerinţele de performanţă au avut în vedere de la aspectul vizual, la costuri, uşurinţa de instalare, durabilitate, capacitatea de curăţare, stabilitatea dimensională, rezistenţele mecanice, greutatea şi rezistenţa la impact şi la abraziune.

image

Ideea a avut la bază obiectivul general al Uniunii Europene de a trece la o resursă mai eficientă, economică, ecologică şi competitivă, cu emisii reduse de Carbon pentru o creştere durabilă şi sustenabilă. Produsele textile tehnice pe bază de fibre de lână îndeplinesc aceste critierii, fiind dovedite performanţele lor umido termice şi acustice - panouri termo/ fono/ izolatoare, dar şi faptul că sunt prietenoase cu mediul, reciclabile şi cu o amprentă de carbon foarte scăzută.

Prin parteneriatul derulat, MINET SA Râmnicu Vâlcea a devenit iniţiator al acestui demers. „Am făcut parte din consorţiul care a cercetat aplicabilitatea acestor produse în industria construcţiilor”, ne-a declarat Cezar Bulacu, director cercetare şi dezvoltare în cadrul MINET SA.

Prototipurile, realizate la Vâlcea, medaliate cu aur la târgurile internaţionale de inventică

„S-a făcut un proiect finanţat de Ministerul Cercetării pentru a se găsi o utilitate lânii nevândute, în industria farmaceuticii sau industria construcţiilor. Toate materialele produse în urma acestor cercetări au fost realizate în compania noastră, testările – termice, acustice, de foc etc. au fost efectuate la noi, iar de aici mergeau la institutele de cercetare, implicate în proiect, pentru noi testări. Şi, de fiecare dată, am reluat producţia pentru îmbunătăţirea materialului realizat”, ne-a explicat reprezentantul MINET SA.

Au luat naştere în acest mod aşa-zisele saltele pentru izolarea construcţiilor, din lână. „La final, am găsit produsul optim, şi din punct de vedere al calităţii tehnice, dar şi al rentabilităţii economice” - prototipuri cu care s-au obţinut o serie de medalii şi certificări în cadrul târgurilor internaţionale de inventică, precum cel de la Iaşi – România sau de la Istanbul – Turcia (unde s-a obţinut medalia de aur pentru cel mai ecologic material) ori din Croaţia. 

image

Producătorii români susţin că nu au fost invitaţi la întâlnirea cu nemţii şi belgienii

Reprezentanţii singurului producător al acestui material termoizolant din judeţul Vâlcea, Minet SA, au recunoscut că nu au primit nici o invitaţie la întâlnirea ministrului cu oaspeţii din Belgia şi Germania. 

„Deocamdată nu am fost contactaţi de Ministerul Agriculturii, legat de întâlnirea cu ministrul Petre Daea pe această temă, pe care tot din mass-media am reţinut că urmează să o organizeze împreună cu cei din Belgia şi Germania. Dar, printr-un consilier al ministrului, am fost întrebaţi în ce stadiu suntem cu agrementele tehnice, cu documentaţiile prin care putem să comercializăm acest material. Aşa cum le-am explicat şi dumnealor, în februarie - martie, acest an, se întruneşte o comisie, prilej cu care putem depune şi noi documentaţia de agrementare a acestui material, pentru a putea fi comercializat apoi”, ne-a mai spus Cezar Bulacu. 

Izomin - unul din prototipurile patentate, va fi lansat la cel mai mare târg din Europa, la Frankfurt

În acest an, MINET SA, de această dată singură, va lansa în luna mai, la Târgul de la Frankfurt din Germania, unul din produsele patentate, pe care l-a transformat în brand – Izomin: „Vrem să-l promovăm în străinătate, cu ocazia celui mai mare târg de textile din Europa, cel din Frankfurt”, ne-a mărturisit Cezar Bulacu. 

„Izomin” reprezintă unul dintre prototipurile realizate în urma proiectului pilot. „Lâna grosieră, care nu mai are altă întrebuinţare, neavând o rezistenţă constantă, motiv pentru care nu este folosită în alte domenii, şi-a găsit cea mai bună întrebuinţare în construcţii”, ne-a mai spus reprezentantul MINET SA.

image

Cerere pentru materialul termoizolant există, deocamdată, doar în Vest  

„Ne dorim să-l comercializăm, dar deocamdată în România nu există cerere pe piaţă pentru acest material izolant în construcţii, există însă în Europa de Vest. Din acest an, Uniunea Europeană a impus noi cerinţe în domeniul construcţiilor sustenabile şi ecologice. Iar materialele, precum cele dezvoltate prin proiectul pilot de cercetare de la noi, sunt noile soluţii pentru clădirile care se vor construi sub egida ultimelor cerinţe UE. Iar noi avem posibilitatea să producem în acest moment un astfel de material”, am mai aflat de la Cezar Bulacu

Una dintre cerinţele proiectului pilot de cercetare a constat în dezbateri în întreaga ţară, la care au participat constructori, crescători de animale, persoane interesate să producă sau să comercializeze astfel de materiale, „de la Constanţa până la Suceava şi de la Timişoara până la Iaşi sau Neamţ”. Orice investitor interesat de un astfel de business poate obţine rezultatele din urma acestui proiects.

80% din cantitatea de lână nespălată merge la export

Informaţiile din ultimii ani arată că în România există peste 13 milioane de oi, dar şi că valorificarea lânii se realizează prin export. Anual, peste 80% din cantitatea de lână nespălată este exportată către Turcia, China şi India şi asta pentru că, în România, în acest moment, nu există nici un centru de spălare a lânii. Aceasta este una dintre problemele identificate şi în cadrul programului pilot de cercetare.

S-a concluzionat cu acea ocazie că, pentru a se rezolva problemele existente, este nevoie de investiţii în tehnologia de spălare şi tratare a lânii în prima etapă, iar apoi trebuie să se investească în tehnologia de transformare a acestei fibre în materiale naturale propice construcţiilor sau altor domenii – etapă care la Vâlcea, cel puţin, şi-a găsit rezolvare.

Lipsa staţiilor de epurare şi spălare a lânii reprezintă de fapt cea mai importantă dintre problemele acestui proces, singura zală lipsă în lanţul dintre crescătorii români de ovine şi producătorii care folosesc lâna ca materie primă. 

image

Vaideeni - vechi centru păstoresc, se laudă cu lână „suficientă” pe stoc

La Vaideeni, tot în judeţul Vâlcea, încă mai există un centru puternic de păstorit care încearcă de ani buni, în colaborare cu alte centre similare din ţară, precum cel de la Novaci – Gorj, să creeze un cluster în care să se realizeze colectarea, spălarea şi producţia lânii, dar iniţiatorii s-au lovit de imposibilitatea de a găsi finanţare, pe diverse proiecte şi de lipsa unor reglementări legislative în domeniu. Primarul comunei Vaideeni, Achim Daniel Băluţă, ne-a precizat că zona pe care o administrează are „lână pe stoc suficientă”. 

Şi nu sunt singurii. La nivel de ţară, oierii se plâng că nu au cui vinde lâna. Nici colectorii nu sunt interesaţi să creeze un centru pentru spălare, fiindcă, spun ei, nu au ce face cu lâna. De aceea, ajunge să fie exportată şi apoi importată, după spălare, ca materie primă. 

Dacă s-ar rezolva problema centrului pentru tratarea şi spălarea lânii, s-ar crea astfel un mediu propice pentru producătorii interesaţi să comercializeze materiale din lână ca şi izolant în construcţiile civile.

Despre MINET SA

MINET GROUP este cel mai important producător de textile neţesute şi aşternuturi din România cu peste 350 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 40 de milioane de Euro. Compania a fost înfinţată în anul 1981.

Grupul MINET, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, este împărţit, ca şi domeniu de activitate, în patru segmente de afaceri: reciclarea materialelor textile postindustriale, producţia de textile tehnice (neţesute, fertru, geotextile, etc.), producţia textilelor de uz caznic (perne, pilote, saltele, etc) şi comerţul cu fibre sintetice şi natural, produsele fiind destinate industriei mobilei tapiţate, cum este vata pentru umplutura canapelelor, industriei auto  -f ertru insonorizant, producătorilor de saltele - fertru dur, dar şi industriei construcţiilor - gropi de gunoi, căi ferate, autostrăzi, etc..

„Am găsit inspiraţia în lucrurile simple, în frumoasele căi româneşti de a reveni întotdeauna la ceea ce contează cel mai mult: natura. Noi credem în designul său complex, care a fascinat ochii şi minţile timp de secole. De la început, natura a reuşit să ne ofere adăpost şi materiale pentru a construi tot ceea ce aveam nevoie, dar nu a fost suficient. Am crescut prin schimbări, am început să creăm o lume sintetică şi am lăsat în urmă calea naturală de a trai. Acum e timpul să ne întoarcem la asta. Acesta este motivul pentru care am creat Izomin, o soluţie naturală de izolare, realizată din peste 85% lână pură de oaie”, se arată în flyerul de promovare al IZOMIN-ului. 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite