FOTO VIDEO Muzeul Satului Vâlcean, locul unde s-a filmat „Păcală se întoarce“, filmat cu drona la început de vară
0
La ieşire din Râmnicu Vâlcea, pe drumul care duce spre Sibiu, într-un loc mărginit de dealuri şi de DN 7 / E 81, într-o zonă pitorească, Vâlcea şi-a adunat toate comorile trecutului.
Locul ideal pentru toată lumea, unde s-au păstrat nealterate imaginea şi spiritul satului străbunicilor noştri din zona Vâlcii, reprezintă un tărâm magic care se întinde pe 8 hectare. Un loc în care ai ocazia să te întorci în timp şi să te bucuri de cum arăta totul în urmă cu mai bine două secole: şcoala rurală, biserica, hanul, atelierele de tot felul: de olărit, tâmplărie, dulgherie, fierărie, de prelucrare a părului de capră, moara de apă şi de mână, stupinele, troiţele, foişoarele de pază, stâna, chiar şi scrânciobul, tabloul fiind completat de gospodăriile specifice vremii.
Dar cea mai reprezentativă construcţie a muzeului este fără îndoială Cula Bujoreanu, din secolul al XIX-lea, în jurul căreia s-a constituit întreaga aşezare.
O filmare realizată cu drona, în urmă cu mai puţin de o săptămână şi postată de Facebook, arată frumuseţea satului românesc în toată splendoarea lui, un patrimoniu care adună la un loc 80 de construcţii arhitecturale şi aproximativ 12.000 de piese muzeistice.
Abecedar pentru fetele de pension şi „tablă umblătoare”
În şcoala care te întâmpină la intrare, din Cacova - Stoeneşti, datând din secolul al XX-lea, construită pe vremea şi după modelul lui Spiru Haret, după cum ţin să sublinieze muzeografii, regăseşti pe băncile de odinioară, un abac, tăbliţele pe care scriau elevii din acea vreme şi chiar şi un Abecedar pe care, în urmă cu aproape un secol, se specializau în tainele buchiselii fetele de la Pensionul „Elena Doamna” din Bucureşti, donat de o familie, dar şi o „tablă neagră umblătoare”, formată din două bucăţi ce culisează.
În cealaltă clasă se organizează permanent expoziţii de artă. Pe un panou din Cancelarie regăsim regulamentul privind ţinuta obligatorie pentru dascăli: „pălărie neagră”, sau „maramă”, după caz, completate de portul popular.
Scrânciobul din „Păcală se întoarce”
La Muzeul Satului din Bujoreni - Vâlcea s-au filmat în urmă cu un deceniu şi jumătate scene pentru filmul „Păcală se întoarce”, inclusiv cu leagănul de lemn - o piesă destul de rară - scrânciob, cum i se spunea pe vremuri - de care toată lumea se teme să se apropie, ca nu cumva să-l strice. Un scrânciob adus tot din Stoeneşti, ca şi şcoala şi care datează tot de la începutul secolului trecut.
Casele, din care cea mai veche are peste două secole, ies în evidenţă datorită arhitecturii specifice: pe prispa uneia găsim motivele coloanei lui Brâncuşi, la poarta alteia, din Ţara Loviştei, parii sunt sculptaţi sub formă de oameni, înfăţişând familia: mama, tatăl şi fiica purtând la rândul ei în spate un copilaş.
Superbe exemple de arhitectură şi cultură populară
Toate gospodăriile înşirate la baza dealului sunt superbe exemple de arhitectură tradiţională din toate zonele Vâlcii: Horezu - casele cu foişor, Drăgăşani - gospodăriile de viticultori, Boişoara, Brezoi, Tomşani - moara de apă etc..
Din case nu lipsesc vechile covoare olteneşti – lăicerele care împodobeau laviţele şi pereţii; piesele textile sau de ceramică, lemn ori metal, cuferele de zestre, icoanele, precum şi costumul folcloric şi mobilierul popular. Toate ilustrează dragostea pentru frumos a ţăranului român, dorinţa lui de a oferi tuturor obiectelor casnice şi nu numai o expresivitate artistică.
Şi mai regăsim în gospodării şi piva, cazanul de ţuică şi cuptorul de uscat prune, stupine de albine şi o serie întreagă de instalaţii pentru producerea vinului, chiar şi un conac de vie a fost transferat din comuna Fârtăţeşti la muzeu, iar o stână a fost adusă tocmai de pe Muntele Smeurăt.
Totul este prezentat evolutiv, de la stâna din zona montană, până la casa din vatra satului cu una sau mai multe încăperi, diverse instalaţii, fântâni de hotar, troiţe şi biserici.
Sunt reprezentate astfel toate ocupaţiile tradiţionale ale unui judeţ binecuvântat cu mai toate formele de relief, de la munte până la câmpie: agricultură, pomicultură, viticultură, creşterea animalelor şi o serie de meşteşuguri şi tehnici populare.
Cula Bujoreni, în lista principalelor cule din Oltenia
Cula cu scară interioară sau Cula Bujorenilor, construcţia în jurul căreia s-a conceput tot muzeul, a fost ctitorită pe la 1810 de Preda Bujoreanu, fiind inclusă în lista principalelor cule din Oltenia.
A fost construită în ideea de a-i proteja pe proprietari împotriva tâlharilor turci care treceau Dunărea să jefuiască gospodăriile din Oltenia şi Ţara Românească. Li se spunea cârjalii, iar „construcţia se remarcă prin arhitectura masivă, cu caracter militar, dar mai ales prin scara exterioară, element nespecific pentru acest tip de construcţii”. Are câte o singură încăpere, pe fiecare nivel, la parter fiind beciul, iar la etaj cea pentru locuit.
Locul care prinde viaţă
Satul vâlcean nu este doar o înşiruire de obiecte şi case. El prinde viaţă în fiecare zi, nu doar datorită turiştilor dornici să se reîntâlnească cu trecutul, ci şi datorită celor care vin aici să petreacă momente de neuitat – nunţi tradiţionale, cununii, botezuri, unele au loc chiar în han, la cerere şi contracost.
Hanul Bogdan adus de la Sălişte - Malaia, construit la 1889, este dotat chiar şi cu un patefon, echipat cu o colecţie de discuri, pe lângă recipientele vechi nelipsite din cârciumile săteşti, printre care regăsim şi un răcitor – „strămoşul frigiderului”.
Iar Biserica de lemn de la 1785, transferată din comuna Nicolae Bălcescu, de-a lungul secolelor, a fost martora multor slujbe de cununie, botezuri, înmormântări sau parastase, şi în trecut, dar şi în prezent.
Sania pentru domniţe şi „bobul ucigaş”
Nelipsite din pozele turiştilor sunt sania pentru domniţe şi „bobul ucigaş”, care se află sub un şopron de lângă scrânciob. Tot aici regăsim şi un dric negru.
Bobul, sania de odinioară, a fost martor tăcut al unui accident petrecut în urmă cu şapte decenii, în urma căruia şi-a pierdut viaţa un licean, unul din cei mulţi care obişnuiau să se dea cu bobul de pe Dealul Capela, la baza căruia s-a dezvoltat oraşul.
Cât despre cursele de bob de la Râmnic erau celebre secolul trecut.
Program şi tarif de vizitare
Programul de vizitare al Muzeului Satului Vâlcean este următorul: luni în intervalul orar 10:00 – 16:00; iar marţi – duminică între orele 10:00 - 18:00.
Preţul unui bilet este de 6 lei/adult; 5 lei/elev/student; 4 lei/pensionar; iar persoanele cu handicap şi angajaţii în domeniul culturii au acces gratuit.
Se încarcă comentariile...
