FOTO VIDEO Primărie cu conturile blocate de Complexul Energetic Oltenia, în timp ce sinistraţii încă aşteaptă să fie despăgubiţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sediul Primăriei Alunu - Vâlcea, instituţie asupra căreia s-a pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile de către Complexul Energetic Oltenia Foto Facebook Primăria comunei Alunu
Sediul Primăriei Alunu - Vâlcea, instituţie asupra căreia s-a pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile de către Complexul Energetic Oltenia Foto Facebook Primăria comunei Alunu

O primărie a fost executată silit, după ce a pierdut un proces împotriva Complexului Energetic Oltenia. Este vorba despre Primăria Alunu, din judeţul Vâlcea, care trebuie să restituie Complexului Energetic (CE) Oltenia 2,7 milioane lei, din taxa de excavare percepută de fosta administraţie. Între timp, 27 de oameni încă aşteaptă ca cei care se fac vinovaţi de alunecările de teren din 2017 să plătească şi ei să fie despăgubiţi.

GALERIE FOTO 

La Alunu funcţionează o exploatare minieră din 1978, ce a aparţinut, până în 2015, Complexului Energetic Oltenia. Cu mai bine de un an înainte ca exploatarea să fie preluată de CET Govora, primăria a votat o hotărâre de Consiliul Local prin care a instituit o taxă de excavare prin care se autoriza exploatarea pe noile suprafeţe. 

3,9 milioane de lei au intrat astfel în conturile Primăriei Alunu, dar CE Oltenia a acţionat administraţia locală în instanţă şi a solicitat restituirea sumei. Pe fond, instanţele de judecată au dat câştig de cauză administraţiei locale, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că este vorba despre o dublă impozitare şi a decis restituirea banilor către CE Oltenia. 

Acum, Primăria Alunu are conturile blocate, de două luni, fiindcă cei de la Complexul Energetic vor toţi banii înapoi şi nu eşalonat, cum se negociase iniţial, motiv pentru care a executat-o silit pentru 2,7 milioane de lei, cât mai avea administraţia de plătit. CE Oltenia a solicitat restituirea întregii sume restante integral, sub pretextul că are nevoie de bani pentru cumpărarea certificatelor restante de CO2.

Sediul Complexului Energetic Oltenia Foto Adevărul

Uite taxa, nu e taxa

„În 2013 - 2014, nu mai ştiu exact, (este vorba de 2010 - n.r.) s-a votat o hotărâre de Consiliu Local prin care se impunea CE Oltenia o taxă de excavare prin care se autorizau toate suprafeţele noi aflate în exploatare, similară cu taxa de construcţie a caselor. Este vorba despre exploatarea pe terenul pe care Cariera de Lignit Alunu îl cumpără de la localnici an de an. O taxă care este prevăzută de altfel şi în Codul Fiscal”, explică actualul primar, Cristian Birăruţi, care a moştenit problemele odată cu venirea sa în Primăria Alunu în 2016. 

„Este vorba despre o hotărâre a Consiliului Local Alunu prin care s-a instituit o taxă de excavare în cuntum de 7 lei/ mp, cred. Primăria a făcut o decizie de impunere referitoare la această taxă, în urma căreia s-a ajuns la aproape 3,9 milioane lei. Cei de la Complexul Energetic au contestat în instanţă. S-a ajuns cu dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au câştigat. Între timp, Primăria Alunu a executat CEO pentru suma respectivă. După ce a câştigat în instanţă, Complexul Energetic a solicitat restituirea banilor. S-a încercat o negociere a eşalonării plăţii, aceasta a eşuat şi s-a trecut la executarea hotărârii, prin blocarea conturilor. Curtea a considerat că este vorba despre o dublă impozitare pentru că societăţile miniere mai plătesc o taxă pe Legea minelor. Din păcate, celor de la Alunu li s-a blocat întreaga activitate, în afară de salarii nu pot să mai plătească nimic”, ne-a explicat avocatul Primăriei, Ionuţ Toartă.

Legislaţie ambiguă

     

Primarul din Alunu, deşi susţine că taxa este legală, chiar dacă nu s-a dat câştig de cauză în instanţă, dar este de părere că valoarea cerută a fost mult prea mare: „Taxa s-a constituit conform Codului Fiscal. Din punctul meu de vedere, suma cerută la acea vreme era foarte mare – 8 lei / mp, în condiţiile în care pământul era cumpărat de la oameni cu 3,8 lei/mp. Autorităţile de la CE Oltenia nu au vrut să coopereze cu vechiul primar, iar acesta le-a făcut executare pe conturi”.

Între timp, banii din taxa de excavare au fost cheltuiţi, motiv pentru care actuala administraţie nu a mai avut de unde să-i dea înapoi: „Când eu am venit în 2016, în cont mai erau doar 450.000 de lei. Am cerut de la contabil să-mi prezinte o situaţie cu ce s-a întâmplat cu restul banilor. O să public aceste date, probabil o să fac şi o ştire în ziar, să văd. Banii nu trebuiau cheltuiţi, mai ales că exista o acţiune în instanţă, după ce CE Oltenia i-a dat în judecată. În septembrie 2016, a fost ultimul termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a dispus restituirea sumei din taxa de excavare. Ce mă întrigă însă pe mine este că autorizaţiile de excavare au rămas valabile, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Piteşti. Nu au fost anulate. Şi nici hotărârea de Consiliu Local de instituire a acestei taxe nu a fost anulată”, mai atrage atenţia şeful administraţiei locale. 

Cu toate acestea, mai spune aceeaşi autoritate, nici o primărie din ţară, pe teritoriul căreia funcţionează exploatări miniere, nu a putut să impună această taxă de excavare, considerându-se de fiecare dată, la ÎCCJ, că este vorba despre dublă impozitare: „Conform Codului Fiscal este o taxă de autorizare, precum este şi cea în cazul construcţiilor. Cei de la CE Oltenia susţin încă că trebuie plătită doar către ANM, o dată pe an, la început, când se face taxa pentru prospecţiune şi descoperirea de zăcăminte naturale. Dar Codul Fiscal spune altceva. Însă ÎCCJ le-a dat lor dreptate”.

Primar Alunu Vâlcea - Cristian Birăruţi Foto ramnicuvalceaweek ro

Primarul comunei Alunu - Vâlcea, Cristian Birăruţi 

Sechestru pe toate bunurile mobile şi imobile

Între timp, Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Vâlcea au redactat o propunere de hotărâre de guvern prin care au solicitat fonduri pentru deblocarea situaţiei de la Alunu.

„În urma hotărârii definitive obţinută la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SNLO ne-a pus sechestru pe toate bunurile mobile şi imobile ale Primăriei.  Am discutat cu executorul judecătoresc şi SNLO o eşalonare a sumei, în primul an urma să dăm câte 60.000 le pe lună, al doilea 80.000 şi următorul 140.000 lei/lună. La început au fost de acord, dar ulterior au revenit asupra deciziei. Bineînţeles, nu aveam de unde să dăm banii”, mai recunoaşte primarul.

Astfel, s-a pus sechestru peste toate bunurile mobile şi imobile ale Primăriei, începând cu 28 decembrie 2018, după ce s-a aflat că la finele lui 2018 s-a primit aproape 1 milion de lei de la Guvern. 

„Pentru că nu am plătit pe 2018, că n-am avut bani, am făcut adrese către Consiliul Judeţean şi Prefectură pentru a ne ajuta. La rândul lor au făcut o propunere de hotărâre de Guvern prin care au solicitat fondurile necesare, dar a rămas aşa... ca-n tren. În decembrie, am primit de la Guvern 920.000 de lei. Am înţeles că fostul primar i-a înştiinţat pe cei de la CE Oltenia că avem bani şi nu vrem să plătim, fapt pentru care ni s-au blocat conturile. Din 28 decembrie avem conturile blocate. Am făcut iar adrese, a fost înştiinţat Guvernul. Dar nu s-a întâmplat nimic. Suntem blocaţi”. 

100 de oameni afectaţi direct şi alte câteva mii indirect

Drept urmare, 100 de oameni vor fi afectaţi direct de situaţia conturilor blocate, pe lângă investiţii şi restul comunităţii - peste 4.000 de locuitori. 

„Până acum, ne-am luat salariile. Asistenţii personali cu persoane cu handicap şi-au luat doar o parte mică din bani, pentru că noi lucrăm, până se face bugetul, cu a doisprezecea parte din buget. Nu am avut sume prevăzute, cât era nevoie, nici bani nu au fost, de la stat nu am primit nimic, iar impozitele pe TVA ni le-au blocat, nu ni le-au mai dat. Mai avem un serviciu public care merge prost - cel cu aducţiunea de apă, unde coloana de apă se sparge în fiecare zi şi necesită multe cheltuieli. Abia acum a ieşit din garanţie. Vechea administraţie a făcut o serie de lucruri nelalocul lor pentru care am sesizat organele competente. Acum, în jur de 100 de persoane: asistenţa personală plus aparatul primăriei vor fi afectate de această situaţie”, ne-a mai explicat primarul comunei Alunu, Cristian Birăruţi.

Şi cu banii luaţi şi sinistraţi

Primarul Cristian Birăruţi ne-a mai atras atenţia şi asupra unui alt aspect pentru care tot exploatarea minieră, în speţă CE Oltenia, este considerată vinovată: „Avem în continuare probleme cu alunecările de teren care au început în 2017”. 

În urmă cu două ani, în primăvară, după ce un munte de steril aparţinând exploatării miniere a luat-o la vale şi a înghiţit şapte gospodării, 27 de oameni au rămas pe drumuri. De atunci, tot aşteaptă ca vinovaţii să plătească şi ei să fie despăgubiţi, după ce unii au înfruntat iernile în containere metalice, alţii pe la Centrul de Asistenţă Socială ori rude. Despăgubirile se ridică la 3 milioane de lei.

Dintr-o adresă trimisă de la Guvern, care a refuzat ca sinistraţii să fie despăgubiţi de Stat, reiese că în cauză este vorba despre o culpă comună – „cauze naturale şi antropice”, altfel spus exploatările miniere şi eroziunea pământului au dus la alunecările de teren din Alunu. Lucru contestat de către cei de la exploatarea minieră.

Tot de atunci există un dosar penal „în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere calificată şi abuz în serviciu, pentru încălcarea unor dispoziţii prevăzute de Legea minelor, referitor la condiţiile în care s-au produs, începând cu data de 09 mai 2017, alunecări de teren, care au continuat şi au afectat terenuri agricole şi forestiere, gospodării ale populaţiei, infrastructura tehnico-edilitară a localităţii Alunu, judeţul Vâlcea, punând în pericol drumul judeţean DJ 605C, fiind afectată suprafaţa totală de 62,59 ha teren şi 6 gospodării”, după cum se arăta în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea emis la acea vreme.

În plus, aşa cum atrăgea atenţia şi primarul Birăruţi, alunecările de teren la Alunu continuă. Comuna este una dintre cele mai afectate localităţi, din cele 10, în care, de la începutul anului, au fost constatate noi alunecări de teren. Potrivit datelor oficiale, mai multe gospodării sunt în pericol să fie înghiţite de pământ. După alunecările de teren de la haldă de steril din 2017, pentru şapte gospodării, din satul Ilaciu, s-a cerut evaluare în vederea primirii de despăgubiri.

Vâlcea ocupă primul loc pe ţară la alunecările de teren, cu peste 450 de zone afectate, triplu faţă de alte judeţe, susţin reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vâlcea. Iar dintre acestea, cea mai mare alunecare de teren din judeţ rămâne cea de la Alunu, când muntele de steril provenit de la exploatarea minieră a luat-o la vale în urma ploilor abundente.  

    

Probleme între fostul proprietar al exploatării miniere şi actualul proprietar

În 2015, în urma unei decizii la nivel guvernamental, CET Govora a preluat Exploatarea Minieră Berbeşti - Alunu de la Complexul Energetic Oltenia. CET Govora este furnizor al combinatelor Oltchim şi Ciech Soda, dar şi al sistemului de încălzire centralizat din Râmnicu Vâlcea, Băile Olăneşti şi Călimăneşti. 

După ce a plătit prima rată, către CE Oltenia, CET Govora a încetat plăţile, odată cu intrarea în insolvenţă. Anul trecut, când s-a depus planul de reorganizare, s-a constatat că acesta prevedea doar plata unui sfert din datoria către CE Oltenia, motiv pentru care aceasta a dat în judecată administratorul judiciar al CET Govora, pentru a-şi recupera banii. 

Furnizorul de energie, căldură şi abur industrial CET Govor este deţinutut integral de Consiliul Judeţean Vâlcea.

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite