FOTO VIDEO Tărâmul din România interzis femeilor, filmat cu drona

Pe planetă există câteva locuri unde nu este permis accesul femeilor şi nu ne referim la anumite instituţii, ci la locuri transformate în centre de pelerinaj. În cea mai mare parte, interdicţia este de natură religioasă.

Cine nu a auzit de Athos – Sfântul Munte – statul monastic unde nu vieţuieşte nici o reprezentantă a sexului frumos? S-a mers cu această interdicţie atât de departe încât, în afară de pisici, găini şi păsări sălbatice, nu este acceptat nici un animal de gen feminin. 

Turismul religios este cel care de un mileniu menţine şi dezvoltă viaţa pe Sfântul Munte, turism dedicat numai bărbaţilor care îndeplinesc anumite condiţii.

Ca o ciudăţenie, locul este închinat Maicii Domnului. Legenda spune că după înălţarea Mântuitorului la Cer şi Pogorârea Sfântului Duh, cei 12 Apostoli, printre care erau şi sfintele femei mironoşite, în frunte cu Fecioară Maria au respectat porunca de a propovădui „evanghelia la toată zidirea”. 

Maicii Domnului, prin arhanghelul Gavriil, i s-a rânduit să meargă la Athos, unde erau cele mai multe temple păgâne. Nici nu s-a apropiat de ţărm, că idolii din temple s-au sfărâmat în mii de bucăţi şi toată coama muntelui s-a prăbuşit în mare.

Maica Domnului le-a spus locuitorilor că vor trebui să plece, pentru că locul va fi sortit unor bărbaţi trimişi din toată lumea, „să vieţuiască în curăţie, după chipul îngerilor”.

Prin urmare, singura prezenţă spirituală feminină de pe Muntele Athos este cea a Maicii Domnului.

Acelaşi avaton - tradiţie străveche care se poate traduce prin termenul „neumblat“, se găseşte în România la Mânăstirea Frăsinei, în Israel la Mânăstirea Sfântul Sava cel Sfinţit şi în Grecia la Dosiku - Mânăstirea Sfântului Visarion. 

Demersurile făcute de-a lungul timpului pentru a se permite accesul femeilor la Athos au fost sortite eşecului. Interdicţia este valabilă din 1054, iar nerespectarea ei se pedepseşte cu închisoarea.

În India, în Mumbai, femeilor le este interzis accesul la mormintele sacre Haji Ali Dargah Shrine, dar şi la Templul Sastha, un alt centru de pelerinaj. Interdicţia aici însă nu vizează copilele sub 10 ani sau femeile trecute de 50 de ani. 

Dacă primul loc este vizitat zilnic de 20.000 de turişti, la al doilea media anuală este de 10 milioane de vizitatori. O restricţie asemănătoare celei de la Templul Sastha se mai aplică şi în alte temple hinduse, nu doar din India, ci şi din Bali sau Indonezia.

Potrivit regulilor Templului Ominesanji, de pe Muntele Omenisan din Japonia, de 1300 de ani accesul femeilor nu poate tulbura liniştea călugărilor de aici. 

Revenind la tărâmurile mioritice, pentru că nici o reprezentantă a sexului frumos, indiferent de vârstă, cultură, religie etc. nu are voie să viziteze Frăsineiul, vă oferim o filmare făcută cu drona de Bogdan, un vâlcean care este acum banker în Anglia, şi care de câte ori vine în ţară filmează locuri inedite. 

Tărâmul interzis femeilor, din România, filmat cu drona (Sursa: You Tube Bogdan A.)

Ca o picanterie, filmul cu Mânăstirea Frăsinei a fost postat anul trecut, chiar de Ziua Femeii, ca un cadou, ca locul să nu mai suscite atâtea speculaţii şi curiozitate. 

Frăsinei se află în judeţul Vâlcea, în comuna Muereasca, pe drumul care duce spre Sibiu. Nu a fost dintotdeauna singura mănăstire ortodoxă unde prin legământ nu s-a permis accesul femeilor. O altă mânăstire, din Călimăneşti – Căciulata, Stănişoara, ascunsă de pădurile Masivului Cozia, a avut aceeaşi interdicţie timp de peste un secol.

Tot ca o curiozitate şi Biserica Mânăstirii Frăsinei este legată de Sfânta Fecioară prin hramul pe care-l poartă - Adormirea Maicii Domnului. Episcopul Calinic a impus această  restricţie după ce a trăit timp de doi ani pe Muntele Athos. 

Legământul, considerat blestem, a fost scris cu litere chirilice, fiind piatră de hotar la baza muntelui pe care se află aşezarea monahală. Astăzi, el a fost înlocuit cu traducerea în română, ca s-o înţeleagă tot 

muritorul, iar înscrisul original este păstrat cu sfinţenie la mânăstire.

La Frăsinei nu doar accesul este interzis femeilor, ci şi condiţiile de trai pentru monahii de aici sunt similare celor de pe Sfântul Munte.