Legendele masacrului de la Mănăstirea Iezer: 300 de călugări ucişi la un praznic, în numele aurului ascuns în zidurile lăcaşului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Schitul Iezer a fost construit intre 1495-1501. Foto Adevarul
Schitul Iezer a fost construit intre 1495-1501. Foto Adevarul

Crima în numele aurului a fost comisă în urmă cu cinci secole, iar locul unde au fost îngropaţi cei 300 de călugări este marcat şi astăzi de trei cruci mari, crestate în stâncă, pe malul stâng al râului Cheia, de lângă Schitul Iezer.

Pe marginea istoriei Mânăstirii Iezer, aşezământ monahal ridicat între 1495- 1501, au apărut două legende sângeroase, dar în ambele cazuri mobilul masacrului este aurul ascuns în zonă de un domnitor al Ţării Româneşti. Una din legende a fost consemnată de istoricul şi scriitorul Alexandru Odobescu. După vizita la schit din 1860, acesta relata că cei 300 de monahi au fost ucişi de păgânii care căutau aurul lui Mihai Viteazul. Domnitorul şi-ar fi ascuns vistieria la Mânăstirea Iezer, înainte de a trece cu armata în Transilvania. 

„După decapitarea lui Mihai Viteazul, pe Câmpia de la Turda, năvălitorii străini au jefuit schitul şi le-au tăiat capetele celor 300 de călugări care au apărat tezaurul. Se spune că aceştia au fost îngropaţi în trei gropi comune”, spune profesorul Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Vâlcea. 

Călugării, ucişi din ordinul unui nobil ungur

O a doua versiune despre uciderea celor 300 de călugări a fost istorisită în 1806 de ieromonahul Ştefan şi consemnată ulterior de preotul Marin Pretorian. Monahii ar fi fost ucişi din ordinul ginerelui voievodului Mircea Ciobanu, iar legenda a fost consemnată şi de arhimandritul Bartolomeu Anania, în cartea „Cerurile Oltului”, în 1990. 

„Mircea Ciobanu a avut două fete, dar a măritat-o mai întâi pe cea mică, ceea ce a atras mania celei mari, care a fugit în Ardeal şi s-a căsătorit la repezeală cu un nobil ungur. Ea avea cunoştinţă că taică-său, zidind schitul Iezer, îngropase în zid un cazan cu galbeni pentru ca, atunci când biserica va ajunge să se ruineze, banii să fie găsiţi şi întrebuinţaţi pentru refacere. Povestind totul soţului ei, acesta a venit la Iezer şi a tăiat captele tuturor călugărilor, apoi a dărâmat biserica şi, dând de comoară, a dus-o cu el în Ardeal. Trupurile călugărilor ucişi au fost înmormântate într-o groapă adâncă, mai jos de schit, pe malul apei, la locul ce se cheamă Crucile Moşilor”, scria Bartolomeu Anania, fost arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului. 

Trupurile calugarilor au fost ingropate pe malul raului Cheia. Foto Adevarul

Crima în numele aurului ascuns de conducătorii Ţării Româneşti la manastirea Iezer

În completare, măicuţele care s-au retras în spatele zidurilor sfântului lăcaş povestesc că  voievodul Mircea Ciobanu a ascuns aurul în 1550, în timpul lucrărilor de reconstrucţia a aşezământul monahal, iar călugării au fost ucişi câteva decenii mai târziu.

Crucile Mosilor. Foto Adevarul

Crima în numele aurului ascuns de conducătorii Ţării Româneşti la manastirea Iezer

În locul unde au fost înmormântaţi călugării, pe malul râului Cheia, localnicii au cioplit în stâncă trei cruci mari. Mormântul comun poate fi identificat uşor datorită unei troiţe construite pe marginea drumului. Credincioşii care ajung la Mânăstirea Iezer obişnuiesc şi acum să coboare pe malul apei şi să aprindă lumânări la „Crucile Moşilor”. 

Crucile Mosilor, vara. Foto Florin Epure

 Crima în numele aurului ascuns de conducătorii Ţării Româneşti la manastirea Iezer
Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite