Legendele Schitului Cetăţuia. Cum a fost asasinat în altarul bisericii un domnitor al Ţării Româneşti şi care este adevărul despre tunelul secret de sub Olt

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ridicat pe un aşezământ dacic, schitul Cetăţuia a generat până acum o serie de controverse în rândul istoricilor şi a înfierbântat imaginaţia multor povestitori. În altarul  bisericuţei a fost ucis mişeleşte de boieri un domnitor al Ţării Româneşti, iar legenda spune că, în urmă cu secole, de sub schit pornea un tunel secret, de câţiva kilometri, până pe malul stâng al râului Olt.

Schitul Cetăţuia veghează de sute de ani asupra Râmnicului şi a drumului care şerpuieşte pe lângă Olt, drum ce face legătura între Oltenia şi Ardeal. Biserica a fost construită pe vârful unui deal, în perimetrul unei aşezări preistorice de unde, în anii ’70 arheologii au scos la suprafaţă mai multe fragmente ceramice ce au aparţinut culturilor Coţofeni III, Verbicioara, Hallstatt. În aceeaşi zonă au fost identificate importante dovezi că pe dealul din nordul Râmnicului s-a suprapus ulterior şi o aşezare dacică, pe deal fiind descoperite  resturile a două locuinţe, fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, o lamă de cuţit din fier şi un ac de la o fibulă din bronz.

Istoria Schitului Cetăţuia e strâns legată, însă, de o faptă abominabilă, care s-a petrecut în 1529, în a două zi a Anului Nou. Trădaţi de boieri, domnitorul Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad au pornit spre Craiova, în speranţa că vor primi ajutor de la Pârvu Banul. Sleiţi de puteri, după ce au parcurs un drum lung prin Curtea de Argeş, Goleşti, Runcu şi au trecut râul Olt pe un pod umblător, cei doi s-au refugiat la Schitul Cetăţuia. Oastea strânsă de boierii trădători i-a prins repede din urmă, însă, cei doi fiind asasinaţi chiar în sfântul altar, sub ochii îngroziţi ai călugărilor.

“Cei care puseseră la cale complotul erau rude prin alianţă ai lui Radu de la Afumaţi, fiind căsătoriţi cu două verişoare primare pe linie paternă ale acestuia: Neagoe din Periş şi Drăgan din Merişani-Bucşani, mare postelnic în 1523-1525. Nu cunoaştem care au fost cauzele asasinării domnitorului român. După o relatare din ianuarie 1529 a judelui de Sibiu, trimisă la Buda, capul lui Radu de la Afumaţi ar fi fost trimis sultanului Soliman Magnificul. Trupurile celor doi au fost îngropate la Mănăstirea Curtea de Argeş”, declară profesorul Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea. 

image

Se spune că, potrivit obiceiului, capul domnitorului ar fi fost transportat la Istanbul într-un recipient plin cu miere, astfel încât Soliman Magnificul să aibă dovada morţii lui Radu de la Afumaţi. Momentul de după decapitarea voievodului şi a fiului său a rămas învăluit în mister, iar o bună perioadă de timp nu se mai face referire la schit în niciun document. Preotul Ion Popescu Cilieni scria în 1941, în volumul “Biserici, târguri şi sate din judul Vâlcea”, că biserica în care şi-a găsit sfârşitul Radu de la Afumaţi ar fi fost arsă până la temelii, un alt lăcas sfânt fiind ridicat aici în vremea lui Matei Basarab. 

Legenda tunelului secret pe sub râul Olt

Legenda spune că de sub Schitul Cetăţuia pornea un tunel secret, pe sub râul Olt, până la Malul Alb. Tunelul ar fi fost gândit ca un loc de refugiu, dar şi o cale de comunicare cu o mică cetate situată la Malul Alb, ce aparţine lui Olea, o căpetenie locală care-I făcea tot felul de probleme domnitorului Matei Basarab. 

“Legenda culeasă de Grigore Tocilescu, de la o anume Uţa Logofeteasa, ne aduce în discuţie zona cartierului de azi Goranu, la Malul Alb - unde a existat o cetate puternic fortificată a cărei distrugere istoricii o plasează în secolele XIII-XIV, în timpul năvălirii mongole. Tradiţia populară, vorbeşte, aşadar, despre o căpetenie locală care îşi avea reşedinţa în jurul Râmnicului. Acesta era în permanent conflict cu „descălecătorul” şi întemeietorul de ţară, Basarab voievod”, povesteşte profesorul Florin Epure. 

image

Oricine ajunge la Schitul Cetăţuia din Râmnicu Vâlcea poate vedea, la câţiva paşi de bisericuţa zidită de Mitropolitul Teodosie, gura unui tunel. Arheologii care au făcut cercetări în zonă au susţinut că ar fi vorba, de fapt, despre un puţ adânc de cinci metri, unde obişnuiau să-şi ţină călugării proviziile. 

Ce a mai rămas din Cetăţuia de odinioară

Trecând peste episodul sângeros din istoria acestul lăcaş, Schitul Cetăţuia continuă să impresioneze şi astăzi prin simplitate şi frumuseţe, dar şi prin originalitate. La mijlocul secolului al XIX-lea, la cererea Mitropolitului Teodosie, la Cetăţuia poposea nimeni altul decât pictorul Gheorghe Tattarescu.

image

Pictura originală realizată de Tattarescu, în special cea de pe catapeteasma bisericii, s-a păstrat până în zilele noastre şi va mai putea fi admirată mult timp de acum încolo datorită interesului pe care preotul paroh Emanoil Bărbuţ îl manifestă pentru conservarea acestui obiectiv. 

Lângă biserică se încăpăţânează să rămână în picioare o căsuţă cu cerdac construită în 1929- casa parohială. Ochiul mai puţin format trece repede cu vederea faptul că prin acoperişul putred plouă, căci grădiniţa plină cu flori din faţa căsuţei te duce cu gândul într-o altă zonă. Oaza colorată i se datorează atât preotului Bărbuţ, cât şi fiecărui călător sau credincios care a lăsat aici, semn al trecerii pe la Cetăţuia, câte o floare. 

image
Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite