Noi dezvăluiri despre comoara monetară veche de 500 de ani, descoperită la Vâlcea FOTO VIDEO
0
O parte din tainele comorii numismatice descoperite pe dealurile din Vâlcea, de la Vlădeşti, ne-au fost dezvăluite de autorităţi.
Pe dealurile vestice care leagă Râmnicu Vâlcea de staţiunea Băile Olăneşti, doi căutători de comori echipaţi cu detectoare de metal au dat peste două ulcele de lut pline de monede de argint îngropate în pământ, pe data de 6 mai.
Muzeografii vâlceni au scos la iveală tripli şi simpli groşi polonezi emişi pe vremea lui Sigismund al III-lea şi un taler saxon, din secolul XVI, emis de Christian I, electorul Saxoniei, care reprezintă o mică parte din comoara descoperită.
GALERIE FOTO CU COMOARA NUMISMATICĂ DE SEC XVI DE LA VLĂDEŞTI - VÂLCEA
Se crede că tezaurul monetar de la Vlădeşti, de lângă reşedinţa de judeţ, cuprinde sute astfel de monede de argint, a căror valoare va fi cunoscută abia după ce acestea vor fi curăţate şi apoi evaluate.
Şeful muzeografilor vâlceni, Claudiu Tulugea, a dezvăluit, într-un interviu pentru „Adevărul”, că bănuţii provin din anii 1500 - 1600.
Un expert numismat autorizat de către Ministerul Culturii va putea spune la cât se ridică valoarea de piaţă a noii comori şi cât le revine din aceasta celor care au găsit-o.
Detectoriştii ar putea primi recompensă până la 45% din valoarea tezaurului
Legislaţia în vigoare prevede că persoana, în acest caz persoanele care au găsit obiecte cu valoare istorică pot primi de la stat o recompensă de la 30 până la 45% din valoarea pieselor, dacă se demonstrează că au fost descoperite întâmplător. Cazuistica în domeniu spune însă că doar cei care ajung să se judece cu statul au câştig de cauză şi, de multe ori, valoarea la care speră este cu mult sub cea pe care o primesc.
„În funcţie de valoarea lor de piaţă, dacă vom găsi banii necesari, urmează să se facă şi o plată compensatorie către cei doi deţinători de detectoare de metale care au descoperit tezaurul”, a recunoscut directorul muzeului.
În cazul de faţă, unul dintre detectorişti - aşa cum li se spune căutătorilor de comori cu detectoare de metal - este client al Muzeului Judeţean Vâlcea, nefiind la primul contact cu muzeografii. În trecut, a mai descoperit un inel medieval din bronz şi mai multe fragmente ceramice, dar toate fără însemnătate, în comparaţie cu comoara de acum.
Potrivit muzeografului şef, o parte dintre monedele de argint găsite la Vlădeşti sunt de calitate îndoielnică, motiv pentru care s-au sudat între ele, s-au oxidat, căpătând o patină verde, asemănătoare bronzului sau cuprului. În general, piesele din argint de calitate, vechi, se înnegresc. În acest caz, mai spune specialistul, se crede că a fost diminuată cantitatea de argint din monede, cel mai probabil printr-o cantitate mai mare de metal introdusă sau chiar de cupru, situaţie întâlnită mai ales în cazul groşilor polonezi, după cum se observă şi din imaginile ataşate.
Dealurile care înconjoară Râmnicu Vâlcea, pline de comori
În 2015, tot în apropiere de Râmnicu Vâlcea, într-o localitate învecinată cu nordul oraşului, la Bujoreni, au fost descoperite 178 de tetradrahme geto-dace emise de Filip al II-lea, Regele Macedoniei şi o drahmă emisă de Alexandru cel Mare.
„După 2.000 de ani erau curate şi intacte, fără patină între ele, fără să interacţioneze între ele”, a comparat muzeograful şef calitatea monedelor de argint din cele două descoperiri de la Vâlcea. Tetra-drahmele aveau pe faţă un călăreţ despre care specialiştii au susţinut că este „călăreţul olimpic” sau „călăreţul tragic”, iar pe verso - chipul lui Filip al II-lea. Greutatea fiecărei monede depăşea 11 - 12 grame de argint.
Despre cercetarea amănunţită la faţa locului (periegheza), pentru a se vedea dacă nu cumva mai există ascunse în pământ şi alte comori pe dealurile din Vlădeşti, Claudiu Tulugea ne-a mai declarat că este foarte posibil ca aceasta să fie realizată chiar în cursul săptămânii viitoare, dacă vremea o va permite, întrucât, dată fiind zona trebuie să fie transportate până la locul comorii o serie de echipamente.
Până atunci însă, Primăria Vlădeşti trebuie să izoleze locul care devine un prezumtiv sit arheologic, astfel că orice încercare de a intra acolo „presupune şi o răspundere penală”.
Legat de evaluare am mai aflat că se va interveni abia după ce restauratorul de suport metalic (din păcate Vâlcea nu are un restaurator numismatic - n.r.) va finaliza curăţarea şi restaurarea pieselor, inclusiv cu reactivi - substanţe specifice pentru decapare şi curăţare a patinei de pe monede. Evaluarea în sine, însă, va fi proces de durată, pentru că fiecare monedă va fi verificată, i se vor evidenţia caracteristicile şi va fi catalogată.
În 2013, pe dealurile de la est de Râmnicu Vâlcea s-au descoperit aproximativ 50.000 de monede otomane de pe timpul lui Murat al II-lea, de la începutul secolului al XV-lea, cântărind în jur de 55 de kilograme. A fost nevoie de doi ani pentru evaluarea şi catalogarea fiecărei monede, făcută de un specialist din cadrul Muzeului Naţional de Istorie al României. Tezaurul monetar de la Budeşti (Goleşti după locul din care provine cel care l-a găsit - n.r.) este considerat cel mai mare descoperit în România şi recuperat în întregime de o instituţie publică.
Descoperirile arheologice arată puterea economică a zonei, în trecut
Legat de importanţa descoperirii arheologice de la Vlădeşti - Vâlcea, directorul Muzeului Judeţean de Istorie a opinat: „Toate aceste descoperiri sunt legate de puterea economică a zonei. Faptul că avem minele de sare, de aici din zonă (Ocnele Mari – n.r.), faptul că este o zonă de tranzit care face legătura între sudul Transilvaniei şi Dunăre, coroborate şi cu faptul că, în vechime, se plutea, se circula pe Olt, probabil, din epoca romană până în zorii epocii moderne, toate acestea descoperiri pot fi puse în legătură cu puterea economică a zonei, care se pare că nu era atât de mică. Era destul de însemnată”, este de părere Claudiu Tulugea.
Cert este că tezaurul monetar scos la lumină de căutătorii de comori în luna mai a acestui an reprezintă cea mai mare descoperire din zonă: „Până acum, din câte ştiu, aceasta este cea mai importantă descoperire arheologică din Vlădeşti. Este drept, nu se compară cu denarii romani imperiali duşi la Banca Naţională a României, descoperiţi (în 2016 - n.r) în zona Ioneşti (Ioneştii Govorei - n.r.), care au o însemnătate mult mai mare”, a mai menţionat şeful muzeografilor.
Tulugea ne-a mai precizat că valoarea şi însemnătatea unui tezaur creşte cu cât emisia monetară este mai mică.
Vă mai recomandăm şi:
Cum arată tezaurul de la Vlădeşti cu sute de monede din argint, vechi de cinci secole FOTO
Se încarcă comentariile...
