O biserică de lemn din România, în presa internaţională: „Proiectul de restaurare a fost un pionier în domeniu”
0
Biserica de lemn din Urşi - Popeşti, judeţul Vâlcea, este câştigătoarea din acest an a celor mai înalte distincţii europene pentru patrimoniu.
Cotidianul „Le Petit Journal” a dedicat un articol amplu unui Grand Prix şi Premiul Publicului.
„Le Petit Journal” este un cotidian dedicat comunităţii de expatriaţi francezi şi francofonilor din afara Franţei, creat în 2001, în Mexic, care oferă informaţii generale şi locale din 70 de oraşe din întreaga lume.
Caroline d'Assay a vorbit în interviu despre dorinţa fondatorului Pro Patrimonio Franţa, Şerban Cantacuzino, de a oferi modelele de restaurare şi de a ajuta proprietarii de monumente recuperate după comunism, despre blocajele şi strategia fundaţiei şi a partenerilor săi de a răspunde la apeluri de urgenţă şi de a se ocupa de cazuri grave de care nimeni nu dorea să se ocupe, cum a fost şi cazul Bisericii Urşi din Popeşti - Vâlcea. În cazul acesteia, procesul de restaurare a durat mai bine de un deceniu. A menţionat, de asemenea, particularităţile bisericii de lemn din România, a vorbit despre implicarea autorităţilor în cadrul acestui proiect, dar şi despre lipsa de interes din partea statului român, despre ce a reprezentat în final proiectul de restaurare atât pentru comunitate cât şi pentru cei care s-au aventurat într-unul din cele mai importante proiecte de salvare a moştenirii româneşti.
Biserica de lemn din Urşi - Vâlcea, în timpul procesului de restaurare Foto Pro Patrimonio
Şcoala care a pregătit generaţii de arhitecţi şi restauratori
Pro Patrimonio România este fundaţia care a coordonat proiectul de restaurare a bisericii de lemn din secolul al XVIII-lea, situată în Urşi - Popeşti, judeţul Vâlcea, sub îndrumarea arhitectei Raluca Munteanu.
Povestea restaurării acestui vechi lăcaş de cult a început în 2009, când a fost efectuată o intervenţie de urgenţă pentru securizarea bisericii în urma prăbuşirii bolţii altarului. „La acel moment, Fundaţia Pro Patrimonio şi Ordinul Arhitecţilor din România au luat decizia de a restaura complet biserica. Lucrarea a fost finalizată în 2020, dar a putut fi inaugurată doar anul acesta din cauza restricţiilor de sănătate”, a amintit Caroline d'Assay.
Referindu-se la impactul final al proiectului, preşedinta Pro Patrimonio Franţa a recunoscut: „Proiectul de la Urşi a fost un proiect de şcoală. A pregătit generaţii de arhitecţi şi restauratori care continuă să lucreze în acest domeniu, fiecare într-o carieră la alegere. Din acest punct de vedere, acest proiect a fost un pionier în domeniu”.
Încercarea reprezentanţilor BOR de a se interveni la chipurile sfinţilor
Legat de particularităţile bisericii româneşti care au determinat juriul să o aleagă din multitudinea de proiecte provenite din mai multe ţări, preşedinta fundaţiei franceze a spus: „Caracteristica principală este decorarea frescelor de perete în interiorul şi exteriorul bisericii. Tehnica frescei aplicată direct pe lemn este o raritate. Iar tipul de construcţie - de grinzi orizontale cu îmbinări simple - este o tehnică eficientă, foarte des întâlnită la vremea respectivă (sec XVII - n.r.), din care au rămas puţine exemplare în prezent”.
A existat şi un moment straniu, care însă a fost considerat comic, legat de fresca specială de la Urşi, după cum a povestit Caroline d'Assay: „Pictura supravieţuitoare este parţial fragmentară şi nu arată feţele întregi ale sfinţilor. Reprezentanţii ierarhiei superioare a Bisericii au făcut cunoscut la un moment dat că restaurarea ar trebui să-i facă blânzi pe Sfinţi, deşi aceştia nu există în prezent. Pe baza principiilor de conservare aplicate, evident că nu am putut accepta, aşa că am luat asta ca pe o glumă frumoasă. De atunci, biserica a fost resfinţită în cele mai bune moduri posibile”, a mărrturisit preşedinta Pro Patrimonio Franţa.
Biserica de lemn restaurată din satul Urşi - Vâlcea marea câştigătoare a premiilor europene pentru patrimoniu în 2021 Foto Camil Iamandescu
„Statul român nu este implicat în salvarea moştenirii patrimoniale”
Dincolo de sentimentul de mândrie şi satisfacţie al localnicilor, care au avut posibilitatea să vadă că eforturile lor au fost apreciate pe măsura implicării, reprezentanţii Pro Patrimonio speră ca premiile câştigate să reprezinte o rampă de lansare spre atragerea unui număr tot mai mare de vizitatori. „Mai ales că regiunea are multe atracţii culturale şi naturale”, după cum avea să remarce şi şefa fundaţiei franceze.
Aceasta a recunoscut că proiectul s-a bucurat de sprijin logistic din partea Primăriei Popeşti - Vâlcea, „indiferent de primarii care s-au succedat”, de la transportul materialelor de construcţie, la ajutor în diseminarea informaţiilor, expoziţii şi evenimente promoţionale.
Însă, a mai menţionat franţuzoaica: „Doar fondurile private au permis această renaştere”, arătându-şi dezamăgirea faţă de lipsa unor politici naţionale în domeniul salvării moştenirii patrimoniale. „Statul român nu este implicat şi nu consideră acest lucru drept o prioritate, în timp ce criza restauratorilor este critică”, a mai menţionat Caroline d'Assay, explicând că proiectele Pro Patrimonio sunt duse la bun sfârşit cu ajutorul unor artizani pricepuţi în tehnicile tradiţionale descoperiţi şi promovaţi de fundaţie.
„Nu există o moştenire minoră, valorile culturale europene ne unesc”
„Aceste premii Europa Nostra cresc foarte mult aşteptările publicului că putem face mai mult şi mai bine. Este adevărat, dar este nevoie de bani, cât mai mulţi membri şi o echipă în creştere pentru a face asta” a mai recunoscut Caroline d'Assay, menţionând că fundaţia pe care o conduce îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul sponsorizărilor şi a cotizaţiilor membrilor săi.
Întreaga echipă a Fundaţiei Pro Patrimonio la biserica de lemn restaurată Urşi din Vâlcea Foto Pro Patrimonio
Iar sprijinul cel mai mare vine din partea comunităţii internaţionale. „Munca noastră este susţinută în principal de comunităţi din afara României şi ne motivează mai mult aici. Mesajul nostru ar fi să încurajăm publicul să devină membru al Pro Patrimonio, (...) pentru a proteja, salva şi îmbunătăţi patrimoniul şi peisajul cultural. (...) Mulţi deplâng starea patrimoniului şi cer ca cineva să facă ceva concret. Asta facem, dar avem nevoie de sprijin”, a mai spus preşedinta Pro Patrimonio, recunoscând că posibilităţile de intervenţie ale fundaţiei sunt prea reduse în raport cu pierderile suferite de comunităţi.
„În absenţa unui sistem naţional eficient, coerent şi echitabil de protecţie a patrimoniului, fundaţia urmăreşte să încurajeze iniţiativele pe teren, care sunt singurele care pot aduce schimbări structurale în timp şi să creeze modele inspiratoare pentru restul populaţiei”, a specificat aceeaşi sursă.
Cât despre Premiul Publicului câştigat de Biserica de Lemn din Urşi - Vâlcea Caroline d'Assay a menţionat că acesta se datorează publicului european. „Dincolo de prietenii Fundaţiei Pro Patrimonio care au votat, proiectul a fost apreciat de majoritatea cetăţenilor europeni convinşi de valoarea sa. Această solidaritate europeană transmite ideea că nu există o moştenire minoră şi că valorile culturale europene sunt cele care ne unesc”.
Vă mai recomandăm şi:
Gigi Becali, pus la colţ de biserică: nu are dreptul să interzică accesul femeilor în mănăstire FOTO
Se încarcă comentariile...
