UPDATE O nouă funcţie pe piaţa muncii: reprezentant personal al persoanelor cu handicap abandonate

Cazul Câmpeanu, pentru care CEDO a condamnat România şi a creat un precedent privind condiţiile de trai oferite persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, a dus la apariţia unei noi meserii – cea de reprezentant personal. În acest moment, se lucrează la o lege care să reglementeze noua funcţie în cadrul primăriilor din întreaga ţară.

În 2014, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) condamna România în cazul unui tânăr cu dizabilităţi, Valentin Câmpeanu, care a decedat în condiţii suspecte în urmă cu 14 ani. 

Centrul pentru Resurse Juridice a dat statul în judecată pentru modul în care s-a anchetat moartea tânărului de 19 ani, care suferea de dizabilităţi intelectuale şi era infectat cu HIV, fiind internat în Centrul Psihiatric de la Măciuca - Vâlcea. 

Este aceeaşi instituţie despre care presa naţională a dezvăluit anul trecut condiţiile inumane în care sunt trataţi pacienţii – legaţi de paturi sau bănci cu chingi, umblând dezbrăcaţi prin curtea spitalului etc.   

Plecând de la acest caz de condamnare a României, dar şi de la statistici potrivit cărora în ultimii 6 ani au murit 5000 de copii instituţionalizaţi, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CMICODPD), structură aflată în subordinea Parlamentului, lucrează acum la o lege care prevede apariţia unei noi meserii – cea de reprezentant personal. 

Aflat astăzi, 6 aprilie, la Râmnicu Vâlcea, la o întâlnire cu reprezentanţi ai instituţiilor de profil pentru a discuta viitorul şi cadrul legislativ în care-şi desfăşoară activitatea entitatea pe care o conduce, preşedintele Florinel Butnaru a explicat pentru Adevărul ce implică noua meserie pe piaţa muncii din România.

„Personalul va funcţiona în cadrul primăriilor fiind numit de către instanţa de judecată. Reprezentantul personal va răspunde în numele statului de persoanele cu dizabilităţi abandonate şi va fi retribuit de către administraţiile locale. 

El va apăra drepturile persoanelor cu dizabilităţi pe care nu le mai poate reprezenta nimeni, care nu au familii. Va putea răspunde de maxim şase persoane abandonate şi instituţionalizate.

La nivelul întregii ţări, am identificat că este nevoie de 1200 – 1400 de astfel de reprezentanţi personal. Ei vor fi monitorizaţi de către un inspector special, ce urmează să existe la nivelul fiecărui judeţ - angajat al CMICODPD. 

Inspectorul va face parte dintr-o comisie care va mai cuprinde şi doi experţi independenţi din cadrul ONG-urilor de profil, ce urmează să fie angajaţi în scurt timp, după ce dăm drumul în maxim 3 săptămâni la procedura de selecţie a acestora.  

Acum lucrăm la o evidenţă, o bază de date cu toate aceste persoane care au nevoie de reprezentare, 

care sunt instituţionalizate.

La nivelul ţării, există aproximativ 5300 de persoane cu dizabilităţi abandonate. Pentru ei se modifică legea. Comisia interministerială este formată din reprezentantul CEDO în România, CSM, Ministerul Justiţiei, noi - Consiliul de Monitorizare - şi Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Existenţa acestei noi funcţii pe piaţa muncii este o condiţie impusă de CEDO în „cazul Câmpeanu” - în care România a fost condamnată”, ne-a ai explicat preşedintele Butnaru.  

La nivelul întregii ţări, în acest moment există peste 800.000 de persoane cu dizabilităţi, trendul fiind 

crescător şi datorându-se în mod special condiţiilor de trai. Mai bine de un sfert dintre aceştia sunt instituţionalizaţi. Vâlcea se află în topul persoanelor cu handicap.

Update Fosta preşedintă a Consiliului de Monitorizare până în noiembrie 2017, Marta-Iozefina Bencze, ne-a contactat pentru a ne atrage atenţia că în articol şi în declaraţiile actualului preşedinte al instituţiei amintite s-au strecurat o serie de inadvertenţe. Din dreptul domniei sale la o opinie am reţinut afirmaţiile cu referire strictă la ce a apărut în rândurile de mai sus.   

Aşadar: „Valentin Câmpeanu nu a fost niciodată internat la CRNN Măciuca aşa cum se spune în articol. Hotărârea CEDO în cazul Valentin Câmpeanu, dată la Strasbourg în 17 iulie 2014, conţine istoricul internărilor, este public şi poate fi consultată de oricine doreşte.

Consiliul de Monitorizare nu este „o structură aflată în subordinea Parlamentului”, ci o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, aşa cum este prevăzut în art. 3 alin (1) din legea 8/2016.

Domnul Butnaru a încălcat consensul de cooperare interinstituţională atunci când a oferit presei amănunte despre un proiect de lege care face încă subiectul negocierilor şi care nu a fost supus dezbaterii publice (este vorba de cel legat de reprezentantul personal – n.r.).

Niciunde în cuprinsul Hotărârii CEDO în cazul Câmpeanu (care este publică şi poate fi consultată online) nu i se impune statului român această „condiţie” de a „crea noi funcţii pe piaţa muncii”, aşa cum eronat susţine sau minte pur şi simplu domnul Butnaru.

Persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate în România, conform statisticilor ANPD la 30 septembrie 2017, sunt în număr de 17.988! Dacă ar fi să ne luăm după spusele domnului Butnaru ar însemna că sunt… 200.000 de persoane cu dizabilităţi instituţionalizate, aceasta fiind o cifră care nu a existat nici măcar în ianuarie 1990!

Nu există niciunde în cuprinsul legii 8/2016 sintagma de “inspectori speciali”. De asemenea, experţii independenţi au un statut bine definit în legea 8/2016. Printre altele, ei nu pot fi angajaţi ai Consiliului aşa cum greşit susţine domnul Butnaru. Vizitele de monitorizare sunt reglementate de art. 14 din legea 8/2016.”, se mai arată în punctul de vedere al fostului preşedinte al Consiliului de Montorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.