Pandemia a înzecit turiştii pe munte, dornici de noi locuri. Vâlcea a depăşit Prahova la înnoptări FOTO
0Şeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera, susţine că în această vară în zonele montane din întreaga ţară au fost de zece ori mai mulţi turişti pe trasee decât în anii anteriori, când românii preferau să-şi petreacă vara fie la mare, fie peste hotare.
Pandemia i-a obligat pe români să rămână în ţară, motiv pentru care au luat cu asalt cărările de munte, imediat după ieşirea din starea de urgenţă, de astă-primavară.
În Vâlcea există două parcuri naţionale: Cozia şi Buila – Vânturariţa, cu multe zone minunate extrem de accesibile, cu nenumărate cascade şi lacuri, şi o serie de cabane şi pensiuni.
În plus, Valea Lotrului şi Valea Latoriţei, împreună cu Transalpina sunt extrem de populare, indiferent de anotimp.
GALERIE FOTO CU ZONA MONTANĂ DIN VÂLCEA: LACURI, CASCADE, TRANSALPINA
Iar judeţul mai deţine şi o salbă de staţiuni balneare: Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti - Căciulata, aflate la distanţă egală de Râmnicu Vâlcea, reşedinţa de judeţ - 20 de kilometri, uşor accesibile şi înconjurate de un cadru natural pe măsură.
Printre cele mai aglomerate s-au dovedit în acest an traseele din Munţii Făgăraş, spre Vârful Cozia sau creasta Builei, ori cele din Munţii Căpăţânii, la altitudini cuprinse între 1600 şi 2100 m. Parcurile naţionale au fost amenajate cu o serie de locuri de popas şi panouri cu informaţii pe traseele marcate. În Buila – Vânturariţa, spre exemplu, există şi trasee tematice. Dar marea surpriză, în acest an, a venit dinspre enigmatica Ţară a Loviştei.
Privelişte spre Ţara Loviştei - Munţii Făgăraş din Parcul Naţional Cozia - Vâlcea Foto Adevărul
Boom-ul din lunile august şi septembrie
Dacă în prima jumătate a anului, numărul turiştilor care rămâneau peste noapte în unităţi de cazare din judeţul Vâlcea nu atingea pragul de 200.000 pe lună, situaţia s-a schimbat brusc din vară, când numărul s-a dublat de la o lună la alta şi tot aşa până a depăşit 550.000 de cazări pe lună, în septembrie, cel mai mare număr de până acum, după cum reiese din statistica oficială.
Şi în luna august a fost un aflux mare de turişti care au rămas peste noapte în Vâlcea, de aproximativ 450.000.
Practic, numărul de cazări din luna septembrie a crescut de şapte ori faţă de cel din luna ianuarie, când se înregistrau aproximativ 77.900 de cazări. Iar în două luni, august şi septembrie, s-a înregistrat jumătate din numărul de cazări pe nouă luni.
Astfel a reuşit Vâlcea să depăşească judeţe cu zone mult mai populare, precum Prahova.
Situaţia însă nu reflectă numărul real de turişti care au vizitat Vâlcea, ci doar înnoptările în unităţile de cazare oficiale - de aproximativ 2,2 milioane, per total, în primele nouă luni ale acestui an, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
„Domnule, ce frumos e! Habar nu aveam ce minunăţii deţinem!”
Şi chiar dacă numărul turiştilor care s-au încumetat să urce pe munţi pare relativ mic, comparativ cu cel al vizitatorilor, el este însă uriaş, faţă de anii precedenţi.
„Apreciez că au fost undeva în jur de 400.000 de turişti, dacă nu şi mai bine, de peste zece ori faţă de anii trecuţi. Garantat. Spre exemplu, numai pe Vârful Cozia, şi avem în fiecare zi, mai ales la final de săptămână, peste o sută de turişti. Când a fost mai cald, am avut câte 500 – 700 pe puţin în fiecare weekend. Ne-am întâlnit cu foarte, foarte mulţi turişti pe trasee şi în afara lor. Ne-a frapat uimirea cu care descopereau pentru prima dată, uimiţi, frumuseţile ţării noastre şi exclamau: «Domnule, ce frumos e! Uite că, habar nu aveam ce minunăţii aveam!»”, ne-a povestit şeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera.
La fel ne mărturisea şi directorul Parcului Naţional Cozia, Pavel Prundurel, când ne vorbea despre afluxul mare de turişti în zone precum Cascada Lotrişor, unul dintre obiectivele deosebite din parc, la care se ajunge de pe DN 7/ E 81, pe Valea Oltului.
Privelişte asupra Văii Oltului, din Parcul Naţional Cozia - Vâlcea Foto Adevărul
Ţara Loviştei cu Făgăraşul, printre atracţiile din timpul pandemiei
Despre locurile în care turiştii s-au cazat, Lera mai spune: „Au venit în Călimăneşti sau Olăneşti, s-au cazat pentru o noapte şi apoi a doua zi au mers fie în Parcul Naţional Cozia, spre cascadele de pe Valea Oltului, precum Lotrişor, ori au mers spre Vârful Narăţu. Sau au ales varianta spre Transalpina, iar ceilalţi au preferat Parcul Buila - Vânturariţa. Pe cei mai mulţi turişti, însă, i-am întâlnit pe Creasta Făgăraşului într-o zonă mult prea puţin cunoscută şi pusă în valoare, din Ţara Loviştei, deasupra Câinenilor şi Grebleştilor. Vara, în general, Făgăraşul este căutat, dar nu aşa de mult în zona la care fac acum referire. De această dată, au fost mult mai mulţi decât ne aşteptam. Apoi o altă zonă la mare căutare a fost Obârşia Lotrului, cu traseele din Parâng, unde se poate ajunge cu maşina, până în anumite locuri, iar de aici se poate pleca şi în stânga şi-n dreapta”.
Tot potrivit statisticilor, românii au preferat să se cazeze la hoteluri, dar şi la hosteluri, vile şi pensiuni turistice, bungalowuri şi cabane. „Unii s-au cazat în staţiuni, alţii au preferat să fie cât mai sus, la munte, cât mai departe de aglomeraţie. N-au stat multe zile şi au plecat spre următoarea destinaţie”, a mai spus şeful salvamontiştilor despre un obicei des întâlnit al turiştilor români în perioada pandemiei, în goana de a bifa cât mai multe obiective turistice.
Turişti dornici de mişcare şi de aer curat
Despre motivele care i-au determinat pe români să aleagă în număr atât de mare traseele şi culmile muntoase, şeful Salvamont susţine că există două cauze.
„În primul rând, din cauza pandemiei, oamenii au căutat să aibă condiţie fizică, să respire aer curat, să respecte regula distanţării, să fie rezistenţi la virus. Au venit la munte să facă sport. Şi unde este sport mai adevărat decât în pădure sau în zona curată de pe crestele munţilor. În al doilea rând, au ales muntele şi din cauza restricţiilor impuse de celelalte ţări şi a imposibilităţii de a-şi petrece timpul în afara graniţelor. Foarte mulţi au decis sau au fost nevoiţi să-şi petreacă vacanţele în ţară”, arată Leta.
„Natura este un sanitar extraordinar”, recunosc şi pădurarii.
Turist în Parcul Naţional Cozia - Vâlcea Foto Adevărul
Valea Lotrului, plină în luna august
Spaima de pandemie s-a manifestat în special în primele luni şi puţin şi în ultima perioadă, odată cu revenirea celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus.
Pensiunile de pe Valea Lotrului au fost pline în mod special între aceste perioade, mai ales în lunile august şi septembrie. „Am căutat să merg pe Valea Lotrului în august şi efectiv nu am avut loc. Toţi proprietarii îmi spuneau că ar fi trebuit să rezerv locuri cu cel puţin o lună înainte. A fost şi perioada în care, probabil, mulţi dintre cei plecaţi s-au întors acasă şi au ales să petreacă la munte, la aer curat, decât pe malul mării”, ne-au mărturisit câţiva dintre turiştii care s-au trezit în imposibilitatea de a se caza în zonele dorite din Vâlcea.
Un nou obicei pe pandemie: vacanţe scurte în cât mai multe zone
În timp ce unora nu le-a fost teamă să meargă în concedii, alţii au evitat mai ales pensiunile care nu le-au putut garanta distanţarea socială.
Din acest motiv, şi nu numai, cei mai mulţi dintre români au preferat să nu stea prea mult într-un singur loc.
Mulţi dintre turişti au preferat să se cazeze mai degrabă la hotelurile din staţiuni decât la pensiuni. Şi nu au stat prea mult timp în acelaşi loc, în parte şi pentru că prea puţini proprietari de pensiuni sunt capabili să ofere un pachet complet pentru mai multe zile, ca să-i atragă pe turişti să stea în zonă, prin servicii diversificate.
„Nu ştiu să-i îndrume pe oameni unde să meargă, nu le fac legătura cu ghizi montani, nu le oferă informaţiile necesare... Sunt mai multe cauze. Ar fi stat mai mult în zonă, pentru că sunt nenumărate obiective turistice, dar cei de la pensiuni, în general, în proporţie de 90% nu oferă un program complet cu activităţi de petrecere a timpului liber. De genul stai la mine noaptea, pe zi mănânci eventual dimineaţa şi seara, iar în rest mergi să vezi locurile formidabile, să faci călărie, off-road, alpinism, şi alte activităţi cu specific montan”, este de părere şeful Salvamont când vine vorba despre noile obiceiuri ale românilor. „De acea oamenii au plecat după două – trei zile”, mai spune acesta.
La pensiuni, cazările au scăzut cu un sfert, iar anularea sejururilor la jumătate
Unul dintre cei mai renumiţi proprietari de pensiune din Vâlcea: Adrian Bondoc, de la Pensiunea Cerna din Vaideeni, din Oltenia de sub Munte, a recunoscut că atunci când vine vorba despre cazări peste noapte, în acest an numărul a scăzut cu 25%, iar în privinţa anulării sejururilor, mai ales în ultima perioadă, se înregistrează o scădere chiar cu 50%.
În schimb, mai recunoaşte acesta, a avut un aflux nesperat de turişti care au venit la Parcul de Aventură al pensiunii, iar acum mai nou şi la Salina artificială. Pensiunea Cerna este printre puţinele din Vâlcea care se străduieşte să ofere cât mai multe servicii turiştilor.
Parcul de aventură unicat al Pensiunii Cerna - Vaideeni din judeţul Vâlcea Foto Adevărul
Faptul că mulţi şi-au anulat sejurul sau nu au dorit să rămână în zonă peste noapte se datorează pandemiei şi imposibilităţii de a crea nişte circuite în aşa fel încât oaspeţii să nu se întâlnească între ei, mai spune Adrian Bondoc. O problemă cu care se confruntă mai toţi proprietarii de vile şi pensiuni turistice.
„Nu se face turism cum trebuie”
Nici situaţia întâlnită la Vâlcea, privind asaltul cărărilor de munte de către turişti, nu este singulară la nivel de ţară, mai spune şeful Salvamont Vâlcea, după ce a discutat şi cu colegii din alte judeţe: „Nu este o situaţie specifică doar Vâlcii. Este întâlnită la nivelul întregii ţări. Am prieteni care anul acesta au văzut Maramureşul, Bucovina, au fost în Ceahlău, în Gutâi, apoi s-au dus în Apuseni. N-au stat nicăieri mai multe zile, în acelaşi loc. Şi peste tot s-au înregistrat aceleaşi valori mari pe traseele montane sau în afara lor”.
În ciuda lipsei unui pachet turistic complet, oamenii sunt dornici să petreacă mai mult timp la munte, mai spune salvamontistul. „Spre exemplu dacă ar veni la Malaia şi li s-ar recomanda să meargă într-o zi pe Târnovu, în altă zi în zona Fântânii Brătienilor şi tot aşa, ar sta mai mult. Dar, dacă cei de la pensiunile unde se cazează nu ştiu ce să recomande, ce trasee ar putea urmeze, cu sau fără ajutor... Problema ar sta cu totul altfel. Din păcate, nu se face turism cum trebuie. În Vâlcea, spre exemplu, nu există ghizi montani, sau cel puţin eu nu cunosc ghizi vâlceni autorizaţi. Majoritatea care vin aici cu grupuri sunt fie din Bucureşti, fie din Braşov sau Cluj”.
Acest lucru se întâmplă în ciuda ofertei bogate şi diversificate pe care o oferă tot judeţul Vâlcea, în mod special zona montană. Spre exemplu, anul acesta, în vară, cea mai titrată şcoală de ghizi montani din România, din Braşov, şi-a ţinut cursurile în comuna Costeşti – Vâlcea, la intrare în Parcul Naţional Buila - Vânturaria, o zonă bogată în obiective turistice, ofertantă atât pentru turismul montan, dar şi pentru cel cultural şi monahal, o zonă plină de istorii şi legende locale, mituri şi mistere, cele mai multe fiind nescrise.
Mulţi dintre turişti, din domeniul IT: 80% dintre vizitatori, bine echipaţi
În ceea ce priveşte echiparea turiştilor care aleg zona montană „suntem pe un trend ascendent”, mai spune Lera. „Cred că am ajuns undeva la un procent de 80% turişti echipaţi, faţă de 20% neechipaţi, exact invers faţă de acum 20 de ani. Îi vedem pe trasee, cu echipament bun, e clar că şi-l permit. O mare parte dintre cei cu care ne întâlnim lucrează în domeniul IT-ului”, băieţi obişnuiţi cu sporturile extreme, mari iubitori de mişcare, de depăşit limite şi atins recorduri, dornici să se reconecteze cu natura, după ce şi-au petrecut atâta vreme în birouri sau acasă, în faţa calculatoarelor.
„Au bani, îşi permit şi-şi cumpără echipamente. În plus, branduri precum Decathlon, Intersport au contribuit foarte tare la acest trend. Adică au avut şi de unde să-şi achiziţioneze cele necesare. Plus că înainte de a pleca pe un traseu se informează. În fiecare weekend, am cel puţin 15 – 20 de apeluri de la oameni care solicită informaţii despre traseele pe care vor să le străbată. Pe IT-işti îi găsim în general în afara traseelor”, ne mai spune şeful Salvamont Vâlcea.
De la grupuri eterogene, la familii, de la câteva luni la seniori
Tot în ceea ce priveşte profilul turiştilor montani, Lera mai spune că a întâlnit în general grupuri de peste patru – cinci persoane, familii, dar şi persoane singure, dar mai rar.
În ceea ce priveşte vârsta montaniarzilor, deseori pe traseele montane au fost văzuţi de la bebeluşi până la persoane vârstnice: „La Stânişoara, urcând spre Cozia, am întâlnit un copilaş în ham, de aproximativ un an, iar de cealaltă parte am văzut şi persoane de 75 – 80 de ani, deşi nu-i întreabă nimeni câţi ani au. Mie mi s-a întâmplat să merg cu cineva pe un traseu pe Cozia, deasupra cascadelor de la Stânişoara, unde este un loc foarte frumos, numit Poiana Zânelor, o persoană despre care credeam că are 68 de ani şi am aflat că de fapt avea 78 de ani. Sincer, dacă aş fi ştiut de la început câţi ani are doamna, nu cred că m-aş fi încumetat să ne căţărăm în zona stâncoasă, ca să ajungem la destinaţie. Ba chiar am complimentat-o că se ţine foarte bine pentru vârsta dumneaei pe care o credeam mai mică. De fapt, pe munte sunt turişti de toate vârstele”, mai recunoaşte şeful Salvamont Vâlcea, Mircea Lera.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
