Singurul atelier de borangic din România de unde poţi cumpăra o ie creată şi ţesută, sută la sută românească VIDEO
0
Singura ie românească ţesută, sută la sută, cu materie primă din „ograda proprie”, de la Vâlcea, a fost inclusă într-un proiect european de cooperare culturală.
Stoeneşti – Vâlcea este locul unde se ţes cele mai frumoase poveşti din borangic, dar şi singurul în care la războaiele de ţesut încă se mai creează ii româneşti cu materie primă proprie. Aici trăieşte singura familie de sericicultori din România – familia Niculescu - care mai creşte viermi de mătase şi produce borangic sută la sută românesc.
GALERIE FOTO CU ATELIERUL UNDE SE ŢES II ÎN ROMÂNIA, DE LA FIR LA PRODUSUL FINIT
Povestea inedită a firului de mătase şi a iilor realizate la Vâlcea va deveni cunoscută pe plan internaţional graţie unui proiect european de cooperare culturală care urmăreşte repunerea în drepturi şi recunoaşterea creatorilor populari şi a artei acestora, într-un context de sustenabilitate sporită în industria modei de la nivel internaţional. Este vorba despre primul proiect al asociaţiei „La blouse roumaine IA” cu cofinanţare europeană, în valoare estimată de un sfert de milion de euro.
O nouă etapă de pionierat
„La blouse roumaine IA” a câştigat acest prim grant european de aproximativ 150.000 de euro în programul Europa Creativă, ca lider de proiect pentru «Give Back Credit to the Heritage Communities» - «Dă (înapoi) creditul comunităţilor patrimoniale», în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului din România, University for the Creative Arts (UCA) UK şi Gordana Grubjesic Etnology Fest - Serbia. Cu această ocazie, asociaţia a anunţat şi iniţiativa fondării primei Academii de Design Cultural din lume.
Colaj cu imagini din Atelierul Borangic Niculescu şi din filmul de cercetare „La blouse roumaine” pentru un proiect european:
„Astfel, începe o nouă etapă de pionierat, susţinută de cercetări ştiinţifice, rezidenţe creative (întâlniri ale designerilor cu artizanii dintr-o anumită regiune, cercetare de teren - n.r.) şi programe educaţionale, pentru crearea unui nou sistem de dezvoltare culturală, ce are în centru prezervarea comunităţii, meşteşugului şi cunoaşterii tradiţionale, adaptat provocărilor erei inteligenţei artificiale”, au explicat iniţiatorii.
Prin proiectul «#GiveBackCredit», comunităţile de artizani şi designerii vestimentari au şansa unică, ca în următorii doi ani, 1 septembrie 2020 – 31 decembrie 2022 - cât durează proiectul, să se cunoască şi să colaboreze prin intermediul rezidenţelor creative şi să se focalizeze pe două elemente culturale iconice – „IA românească” şi „tartanul scoţian”. Designerii vor putea astfel să descopere meşteşugurile autentice şi să înveţe semnificaţiile profunde ȋncorporate în cămaşa tradiţională a României şi în tartan - materialul tradiţional al Scoţiei.
Iar la final, rezultatul întâlnirilor creative se va materializa într-o colecţie capsulă de modă culturală, ce va fi prezentată la Etnology Fest din Belgrad, Serbia şi în cadrul unei expoziţii temporare în România.
Singura ie tradiţională ţesută din mătase proprie
Proiectul a demarat la finele săptămânii trecute, 27 noiembrie, cu povestea singurei ii româneşti ţesută cu „materie primă din ograda proprie”, în cadrul unui webinar dedicat aproprierii culturale în industria modei - «Cultural Appropiation in Fashion».
Seminarul în limba engleză s-a bucurat de participarea unor speakeri precum designerul vestimentar Carry Somers, experta în dreptul proprietăţii intelectuale Brigitte Vezina, profesorul în dreptul patrimoniului cultural Pier Luigi Petrillo şi Dr. Florica Zaharia - conservator emerit al The Metropolitan Museum of Art, New York şi co-iniţiator al Muzeului Textilelor.
Cristina Niculescu, fondatoarea brandului Borangic Niculescu în atelierul din Stoeneşti - Vâlcea; Foto CNIPT Vâlcea
Creatoarea brandului „Borangic Niculescu” din Stoeneşti – Vâlcea, Cristina Niculescu, maestră artizan, designer şi ţesătoare cu experienţă de lucru cu textilele tradiţionale româneşti a fost invitată special în cadrul evenimentului. Prin intermediul unui film de cercetare, artizana a prezentat singurul loc din România unde ia românească prinde viaţă de la plantaţia de dud şi ferma unică de viermi de mătase până la atelierul cu războaie de ţesut. Şi a vorbit despre o experienţă de peste 20 de ani în producţia de borangic: despre cum se produce firul de mătase, cum se filează şi cum ajunge să fie ţesătură şi produs finit. Filmul a reprezentat o poveste despre mătasea românească ţesută manual, dar şi o călătorie despre renaştere şi reînnoire.
Primul film de cercetare, marca „La blouse roumaine”
„Este primul nostru film de cercetare şi prima dată când un artizan vorbeşte despre problemele cu care s-a confruntat de-a lungul timpului. Noi toţi spunem: vai, ce frumos că aţi salvat borangicul, ce frumoase sunt iile, vorbim despre ”Ziua iei” şi multe altele, dar în spatele acestor realizări nimeni nu ştie ce se întâmplă! Doamna Niculescu a acceptat propunerea noastră şi este studiu de caz în proiect, aşa că vom avea şansa să punem borangicul acolo unde merită! După ştiinţa noastră, la Stoeneşti este singurul loc unde până şi firul de mătase este făcut în România. Doamna Niculescu este femeia care ţine în viaţă, alături de familia ei, tradiţia borangicului din ţara noastră. La Stoeneşti, în Vâlcea, la Borangic Niculescu, se află singurul atelier de unde poţi cumpăra o ie creată şi ţesută în România, de la fir la produsul final. Preţul acestei “ambiţii”, aşa cum o numeşte Cristina, au fost 20 de ani de muncă, 20 de ani fără concediu, 20 de ani de sacrificii. Îi mulţumesc că a acceptat să vorbească despre adevăruri incomode, despre realitatea din spatele frumuseţii pe care a reuşit să o salveze”, a mărturisit Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea „La blouse roumaine”.
Filmul de cercetare vorbeşte, de asemenea, despre cultură şi tradiţie, despre greutăţile artizanilor legate de păstrarea şi conservarea tradiţiilor, în contextul exploziei de fake-uri artizanale care au invadat piaţa, dar şi a folosirii abuzive a patrimoniului cultural intangibil de către brandurile de lux, cum s-a întâmplat de curând cu copierea expresiilor culturale tradiţionale aparţinând comunităţilor indigene mexicane în noua colecţie 2021 a designerului francez Isabel Marant.
„Ne-am încăpăţânat să nu închidem şi am reuşit”
Creatoarea „Borangic Niculescu” arată cum se finalizează un an negru pentru omenire cu o speranţă pentru mătasea şi ia tradiţională românească, graţie proiectului „La blouse roumaine”.
„Cum au fost afacerile pe timp de pandemie, mai ales cele care ţin de tradiţie? Dezastru. Cu toate astea, ne-am încăpăţânat să nu închidem, să ne menţinem. Am pus la bătaie tot. Ne-am gândit când a început pandemia: ce facem? Încotro o luăm? Ne-am făcut socotelile şi ne-am decis să mergem înainte, să ne folosim de puţinele rezerve de anul trecut, pentru că din această îndeletnicire nu reuşeşti să umpli sacul. Şi am reuşit, am reuşit să trecem. A mai venit ceva de lucru între timp, nu cum ar fi trebuit, dar cât să mergem mai departe, să trecem şi să ajungem în decembrie. Şi, Doamne ajută, am reuşit! Am reuşit să păstrăm personalul, că de plusuri nu putem vorbi. Dar pentru noi asta contează. Ne mândrim că am reuşit să ţinem în viaţă o tradiţie unică”, ne mărturiseşte Cristina Niculescu.
Cristina Niculescu fondatoarea brandului Borangic Niculescu din Stoeneşti - Vâlcea şi maramele sale din mătase; Foto Andreea Diana Tănăsescu
„Sperăm ca după pandemia asta să vină şi lucruri bune”
La fel de mult cum contează şi promovarea brandului prin intermediul proiectului european «#GiveBackCredit», care este percepută drept încă un pas în recunoaşterea eforturilor familiei Niculescu: „Aşa este, încă un pas. Bine că Dumnezeu a dat cuiva această idee, de a pune pe făgaş normal unele lucruri în viaţa asta... Poate pentru unii pare nebunie, dar noi am vrut să perpetuăm tradiţia, să păstrăm personalul, să le dăm de lucru şi să mergem înainte. Şi în ciuda vremurilor, nu ne-am dus în jos, ne-am menţinut. Şi tot e bine. Poate va veni şi vremea noastră. Poate acum e momentul să ne dezmeticim. Sperăm ca după pandemia asta să vină şi lucruri bune”.
Lucruri bune pentru toţi cei care preţuiesc munca cinstită, pentru toţi cei care, ca şi familia Niculescu din Stoeneşti, s-au încăpăţânat să creadă în visul lor: „Mă bucur din suflet pentru cei care n-au abandonat şi nu au plecat în străinătate. Pentru că mulţi au gândit că aici nu mai este nimic de făcut. Ba erau multe de făcut, din păcate, dar normal că au rămas fie cei care au ales să trudească, fie cei care care au avut posibilitatea să smulgă, să jumulească ţara asta! Sperăm ca munca cinstită să îşi regăsească locul binemeritat! Trebuie să ieşim, din toate, inclusiv din pandemie!”, şi-a exprimat designerul speranţa.
„Se mai pregăteşte IA românească pentru 1 Decembrie?”
Cu toate acestea, în afara celor de la „La blouse roumaine” care le-au călcat pragul în perioada de pandemie, doamna Niculescu ne-a mărturisit că nici o altă personalitate sau oficialitate nu şi-a manifestat interesul pentru tradiţie, pentru portul popular sută la sută românesc.
Nici măcar acum, de 1 Decembrie. „Suntem mai departe, noi, de personalităţi. E distanţa mai mare”, spune Cristina Niculescu amuzată. „Dacă ar fi venit, i-am fi recunoscut. Că îi mai ştim şi noi. Deh, s-a circulat mai greu anul ăsta! Poate vor veni altădată”, a mai spus artizana.
Nuntă tradiţională cu ii şi maramă ţesute în Atelierul Borangic Niculescu din Stoeneşti - Vâlcea Foto Mircea Savu
Dar, cum întâmpină „ia românească” sărbătoarea tuturor românilor? „În situaţia actuală, oare se mai pregăteşte IA românească pentru 1 Decembrie?”, a venit imediat răspunsul tot sub formă de întrebare. „Să sperăm că da şi să ne dorim. Rămâne însă la mare cinste, după ce în ultimii ani a început să se poarte din nou foarte mult, de când a fost promovată cu adevărat”, recunoaşte Cristina Niculescu.
Este un loc pe care nu doar şi-l revendică, ci îl şi merită cu prisosinţă bluza tradiţională românească: „La început de pandemie, m-am rugat ca românii să nu uite ce învăţaseră, ce-şi amintiseră, că suntem români, să purtăm, să consumăm produse româneşti, să purtăm ia românească, mai ales, şi am constatat că, într-adevăr, nu au uitat. Când au avut un pic de respiro, chiar şi-au amintit. La fel, în continuare, îmi doresc să nu uităm să fim români! E foarte important să nu ne uităm rădăcinile, tradiţiile, identitatea, pe noi, ca popor!”
Vă mai recomandăm şi:
„Se poate construi şi în România”, spune o tânără după ce a trăit în Olanda şi Brazilia VIDEO
Ultima familie din România care mai produce borangic din viermi de mătase
Se încarcă comentariile...
