Topul fructelor şi legumelor miraculoase, care conţin cea mai multă vitamina C: alimentele care te feresc de boli crunte

Puternic antioxidant, vitamina C previne cancerul, întăreşte imunitatea şi contribuie la menţinerea sănătăţii dinţilor şi oaselor. Pentru că nu poate fi sintetizat în organism, fructele şi legumele rămân principala sursă de acid ascorbic. Nutriţioniştii atrag atenţia că anumite procese termice pot influenţa însă conţinutul de vitamina C din fructe şi legume

Vitamina C este cunoscută în prezent pentru rolul pe care-l are în creşterea producţiei de colagen, respectiv a proteinei care este responsabilă de menţinerea sănătoasă a oaselor. Printre efectele vitaminei C asupra organismului se mai numără creşterea rezistenţei la infecţii, menţinerea echilibrului psihic, vindecarea rapidă a rănilor, distrugerea radicalilor liberi sau prevenirea apariţiei unor boli cronice, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare.  

Cu toate acestea, organismul uman nu este capabil să producă singur aportul necesar de vitamina C pentru a funcţiona optim, acidul ascorbic putând fi procurat doar din sursă externă, prin consumul de fructe şi legume.  Cele mai bogate surse naturale de vitamina C nu sunt citricele (portocale, lămâi, grepfrut), cum ar fi îndreptăţiţi să creadă unii dintre consumatori, ci  legumele cu frunze verzi şi nişte fructe deloc exotice, care cresc pe marginea drumului.  

Printre fructele şi legumele cu un conţinut mare de acid ascorbic se numără pepenii, agrişele, căpşunile spanacul, fasolea verde, ceapa verde, merele varza albă şi roşie, conopida şi varza de bruxelles. Nutriţioniştii susţin că o porţie de conopidă sau varză de Bruxelles este echivalentul a peste 50 mg de vitamina C, în condiţiile în care doza zilnică recomandată de vitamina C este cuprinsă între 60 - 100mg. De asemenea, ardeiul gras şi roşiile sunt alte legume cunoscute pentru conţinutul ridicat de vitamina C. Specialiştii susţin că o porţie de roşii conţine mult mai mult acid ascorbic decât necesarul zilnic al organismului uman. De asemenea, ierburi folosite pe post de condiment precum cimbrul, busuiocul sau pătrunjelul conţin cantităţi mari de vitamina C. 

 Cătina şi măceşele, cea mai mare cantitate de vitamina C

Odată cu venirea toamnei, specialiştii recomandă consumul de măceşe şi cătina în locul citricelor sau fructelor exotice.  În timp ce o lămâie conţine în jur de 50 mg de vitamina C, 100 de grame de fructe de cătină pot conţine şi de zece ori mai mult acid ascorbic. Denumită “ginsengul românesc”, cătina este cunoscută şi pentru efectul tonic pe care-l are asupra organismului datorită conţinutului ridicat de beta-caroten şi vitaminele A, E, B1, B2. 

Prepararea termică influenţează conţinutul de vitamina C 

Specialiştii recomandă consumarea fructelor şi legumelor sub formă de sucuri ori salate şi evitarea pe cât posibil a fierberii legumelor, pentru că prepararea termică influenţează conţinutul de vitamina C. 

“Din păcate, vitamina C are proprietatea de a trece foarte uşor în apa de fierbere, mai ales atunci când aceasta se aruncă  sau când legumele fierte sunt fragmentate în bucăţi foarte mici – de exemplu, fasolea verde, prin fierbere, pierde peste 50% din vitamina C, iar daca nu ar fi fragmentată, pierderea ar fi la jumatate. Astfel, este contraindicată fierberea legumelor in cantitatea mare de apa şi timp îndelungat şi prajirea lor. Singurul mod de preparare termică a legumelor în care se pastrează o cantitate mare de vitamina C este prepararea la abur. Există aparate moderne care expun alimentele la o temperatură ridicata pentru scurt timp astfel încat vitamina C se regăseşte în cantitate mai mare în preparatul culinar”, a scris medicul nutriţionist  Maria Spiridon, pentru medsana.ro.

Consumul excesiv de vitamina C are efecte adverse în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni renale cronice. Pe de altă parte, deficienţa de vitamina C determină apariţia scorbutului, o boală ce se manifestă prin apariţia de pete pe piele şi sângerări ale gingiilor şi depresie.