VIDEO Cum au ajuns sârbii la iniţiativa de a planta 1 miliard de copaci până în 2050

Iniţiativa de a planta un miliard de copaci până în anul 2050 aparţine organizatorilor unui mare festival de muzică din Serbia - „EXIT“. Iar ideea a prins rapid la public.

GALERIE FOTO

Cu toţii au convins Guvernul sârb să adopte propunerea ecologică de a se planta 1 miliard de copaci pentru a combate criza climatică. 

Intitulată „Green Я: Evoluţia”, iniţiativa intenţionează să crească suprafaţa forestieră a Serbiei cu aproape 50%, potrivit Euronews.

Dušan Kovačević, CEO şi fondator al EXIT, a declarat pentru Euronews Living: „Sperăm să vedem studenţii, elevii, militarii şi poliţiştii alăturându-se miilor de voluntari pentru plantarea a miliarde de copaci, în anii următori. Scopul nostru este unul global. Începem cu partea noastră şi sperăm să contribuim în acest mod la realizarea unei cooperări mondiale care să crească fondul forestier al Pământului de la 30 la 40% din suprafaţa totală a planetei”, a spus acesta, adăugând: „Acesta ar putea fi unul dintre factorii cheie pentru a atinge obiectivul global privind emisiile Net Zero de CO2 până în 2050”.

EXIT este unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa. Numai anul trecut s-a bucurat de participarea a 200.000 de persoane. Evenimentul a luat naştere ca o mişcare de tineret pentru pace şi libertate în Serbia şi în Balcani, în urmă cu douăzeci de ani.

În acest an, transmisia în direct a concertelor va permite tuturor celor care nu-şi pot permite să participe la eveniment, să se bucure de muzică acasă, iar materialele video vor fi întrerupte cu videoclipuri şi mesaje despre mediu. Publicul din întreaga lume care urmăreşte acest festival va putea, de asemenea, să doneze organizaţiilor ecologice participante la iniţiativă.

Şi prim-ministrul Ana Brnabić a afirmat că Serbia este: „angajată” în combaterea crizei climatice şi, cu sprijinul partenerilor UE, speră „să îndeplinească acest obiectiv foarte ambiţios”.  

EXIT se bucură de o reputaţie la nivel mondial pentru Electronic Dance Music (EDM) şi a câştigat de două ori premiul pentru cel mai bun mare festival la Premiile Festivalurilor Europene. Anul acesta, pentru ediţia aniversară 2020, ce ar trebui să aibă loc în perioada 9 - 12 iulie, la Cetatea Petrovaradin în Novi Sad, au fost invitate nume mari în domeniu precum: David Guetta, James Arthur, Fatboy Slim şi Metronomy.

ESTE SUFICIENTĂ PLANTAREA ARBORILOR PENTRU SCHIMBAREA CLIMATICĂ?

Deşi festivalul EXIT susţine că reîmpădurirea a fost dovedită ştiinţific ca fiind cel mai simplu şi mai eficient răspuns la schimbările climatice, există voci care susţin că acest lucru nu ar fi de ajuns. Potrivit unui raport IPCC  (organizaţie interguvernamentală care se ocupă de schimbările climatice), din 2019, privind utilizarea terenului, plantarea copacilor este posibil să nu fie cea mai eficientă soluţie. Arborii fac o treabă excelentă în captarea carbonului din aer, dar nu reprezintă o soluţie permanentă, aşa că ar putea fi mai benefic să se investească în alte forme de teren precum turbăriile şi mlaştinile, sugerează raportul, explicând că aceste zone sunt pline cu materii vegetale putrede, care acţionează ca nişte „chiuvete de carbon”, adică au capacitatea de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă.

Zonele mlăştinoase reprezintă cel mai mare depozit de carbon natural şi au capacitatea de a capta carbonul de secole, susţine IPCC. Ca atare, solicită includerea şi creşterea turbăriilor în planurile de conservare la nivel global, întrucât „înmagazinează în permanenţă carbonul”.

„Turba are de două ori mai mult carbon decât pădurile lumii”. Turbăriile sunt zonele mlăştinoase bogate în vegetaţie din a cărei resturi se formează turba: o varietate de cărbune inferior, folosit ca îngrăşământ natural dar şi combustibil.

CUM A FOST AFECTATĂ SERBIA DE MODIFICĂRILE CLIMEI?

Conform unui profil de risc al Serbiei făcut de către Climate Links, ultimele două decenii au adus niveluri record de secetă, inundaţii şi iarnă excepţional de grea. Acest lucru a afectat substanţial economia, în special sectorul agricol, şi a provocat chiar decese în unele cazuri.

Proiecţiile privind schimbările climatice indică faptul că Serbia şi Vestul Balcanilor se vor confrunta cu creşteri continue de temperaturi în viitor. Pentru a combate acest lucru, Ministerul Sârb al Agriculturii şi Protecţiei Mediului a creat un comitet pentru schimbările climatice în 2014. În prezent este în curs de desfăşurare o strategie şi un plan de acţiune pentru a aborda problemele din agricultură şi silvicultură, mergând până la gestionarea apei. Primul ministru Brnabić a anunţat recent că Serbia trebuie să investească 15 miliarde de euro în proiecte de mediu până la sfârşitul acestui an.

Soluţiile ar putea însemna reproducerea speciilor indigene care se pot adapta şi supravieţui efectelor schimbărilor climatice pentru mai mult timp. Pe You Tube a fost postat un clip în care se vorbeşte despre efectul schimbărilor climatice în Serbia: secetă, boli noi în rândul animalelor, care i-au determinat pe sârbi să caute soluţii. Au ajuns la concluzia că doar salvând şi conservând ceea ce deja au, punând accent pe producătorii locali, se pot salva pe ei şi generaţiile viitoare. 

Astfel s-a luat decizia de a fi salvate animalele de la sacrificare şi de a se creşte numărul acestora. În zona Dimitrovgrad, spre exemplu, s-a pornit experimentul cu două cirezi de vite, în 2005, şi s-a ajuns în 2018 la 500 de cirezi. S-a întărit astfel ideea că speciile locale sunt mult mai rezistente şi adaptabile la condiţiile existente. „Toţi aceşti fermieri / crescători de animale aduc un mare serviciu guvernului şi societăţii în general. Conservăm aceste specii pentru generaţiile viitoare, fiindcă cineva trebuie să o facă”, explică realizatorii videoclipului amintind ce spunea Charles Darwin că în timp nu rezistă nici cei mai puternici, nici cei mai inteligenţi, ci cei care reuşesc să se adapteze cel mai bine schimbărilor care au loc. 

O altă soluţie găsită de sârbi este legată de construirea mai multor baraje pentru a proteja ţara împotriva viitoarelor inundaţii şi a creşte eficienţa energetice în clădirile publice sau a adopta mai multe surse de energie regenerabile, cum ar fi biomasa, care ar putea ajuta în zone urbane precum capitala Belgrad.

Iniţiativa sârbilor nu este singulară. Anul trecut şi Noua Zeelandă şi-a propus un scop identic, doar că într-un interval de timp mult mai scurt - 1 miliard de copaci plantaţi până în 2028. 

În România, pentru acest an, s-a anunţat o campanie de împădurire masivă cu 50 de milioane de puieţi care va costa peste 60 de milioane de euro.