FOTO VIDEO Clădire-monument, emblematică pentru balneologia din România, în ruină: pavilionul de Băi de la Govora

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Una dintre clădirile emblematice ale staţiunii Băile Govora, Pavilionul de Băi, o bijuterie arhitecturală dată în folosinţă în 1915, se află într-un stadiu avansat de degradare.

GALERIE FOTO

Staţiunea balneoclimaterică Băile Govora din judeţul Vâlcea găzduieşte nenumărate clădiri de patrimoniu. Unele dintre ele au fost reabilitate şi redate circuitului turistic, altele au ajuns o ruină.

Printre acestea din urmă se află şi „Pavilionul de băi” cunoscut în zonă şi drept „Sanatoriul părăsit” de la Govora. O clădire extrem de frumoasă în vremurile ei de glorie, opera a unui arhitect căruia i se datorează o altă construcţie - monument, unicat în România - Hotelul Palace, tot din Băile Govora. Acesta din urmă este primul hotel cu bază medicală integrală din ţara noastră o clădire cu 365 de goluri – ferestre şi uşi, câte zile sunt în an, construită în aşa fel încât soarele să intre în fiecare cameră. Arhitectul acestor clădiri a fost un francez de origine română: Ernest Doneaud, profesor la Şcoala de Arhitectură din Paris.

Pavilionul de băi de la Govora a fost scos din circuitul turistic şi prin urmare închis în urmă cu mai bine de două decenii pentru că devenise un adevărat pericol pentru pacienţi, având în vedere starea în care ajunsese şi serviciile care nu mai corespundeau. Construcţia, în acest moment, se află într-o stare avansată de degradare, iar şansele de a i se reda splendoarea de altădată sunt minime. 

Deşi izolat, având în vedere pericolul pe care-l reprezintă pentru oricine trece prin zonă, Pavilionul a devenit un loc de atracţie pentru fotografii amatori sau profesionişti care l-au transformat în scenă pentru diverse şedinţe foto. Unii sunt atraşi de superba arhitectură a clădirii, care se mai zăreşte în ciuda nivelului ridicat de degradare, alţii de aerul său fantomatic.

„Este un sentiment de nedescris când dai cu ochii de clădirea aceasta! Păcat că nimeni nu se îngrijeşte să o aducă la frumuseţea ei de odinioară”; Ţi se rupe sufletul când vezi în ce hal arată.”; „În ţara asta, nimănui nu-i pasă de comorile pe care le-am avut şi de care ne batem joc în continuare. Chiar nu înţeleg ce se mai aşteaptă, să se dărâme?” sunt doar câteva din comentariile turiştilor veniţi în staţiune care se uită cu regret la una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu din ţara noastră. O clădire în care, timp de un secol, sutelor de mii de români şi străini care şi-au găsit aici alinarea şi chiar sănătatea. 

6 milioane de euro ar fi necesare pentru redarea pavilionului circuitului balnear

Reprezentanţii societăţii în administrarea căreia se află clădirea: „SC Băile Govora SA” dau asigurări că se caută soluţii pentru reabilitarea clădirii. Numai că este nevoie, după calculele acestora, de nu mai puţin de 6 miloane de euro pentru a reda clădirea turismului balnear.  

„Realmente facem eforturi să găsim surse de finanţare. Clădirea ca atare este spectaculoasă. Trag nădejde că în următorii ani vom putea şi aplica pentru un proiect”, a declarat Violeta Niţescu, actualul director general al SC Govora Băi SA. 

Societatea susţine că a investit până acum 8,5 milioane de euro în 45 de clădiri pe care le are în patrimoniu, redând circuitului turistic trei hoteluri cu baze de tratament la standard europene. Printre ele şi Hotelul Palace în renovarea căruia s-au investit aproximativ 4 milioane de euro, trei sferturi fiind bani europeni.

În urmă cu câţiva ani, fostul director general al societăţii, Mihai Handolescu declara că imobilul nu a fost propus pentru conservare fiindcă baza de tratament nu va mai fi niciodată deschisă sub forma în care a fost concepută în urmă cu mai bine de 100 de ani.

La rândul său, primarul staţiunii Băile Govora, Mihai Mateescu susţine că a scos până acum 10 clădiri istorice din ruină, pentru care s-au investit peste 6 milioane de euro – fonduri europene şi guvernamentale. În plus, nu poate interveni în acest caz, având în vedere că pavilionul aparţine domeniului privat.

Pavilionul, deschis pe locul unui alt stabiliment de băi care s-a degradat rapid

Povestea pavilionului este şi ea una deosebită. La vremea când a fost construit pavilionul, pe locul altuia din lemn, clădit cu câteva decenii înainte, în 1888, dar care nu a rezistat nici uzurii şi nici standardelor, Pavilionul de băi de la Govora avea nu mai puţin de 146 / 151 de cabine şi locuri de baie. 

Iată ce relata D. C. Macovei, medicul dirigent al staţiunii între 1889-1893, la doar patru ani după construirea primului pavilion: „Stabilimentul de băi, care a fost construit în grabă cu material de adunătură şi impropriu, a început a cădea în ruină. Soclul a început să se dărâme, descoperit în parte de tencuială, se văd cărămidele vechi, cari se macină şi acoperă de mucezime” se spunea, printre altele, despre primul stabiliment în „Raportul sezonului balnear, 1892”, publicat în „Voinţa naţională”, la 10 iulie 1894. 

image

Numărul tot mai mare de pacienţi care solicitau tratamente la Govora a făcut ca primul stabiliment să devină ineficient şi să se decidă demolarea sa, după concesionarea din anul 1910. În acelaşi loc s-a ridicat actualul Pavilion de Băi, în etape, între 1911 - 1912 - 1914, iar în apropiere Hotelul Palace şi Uzina care să asigure utilităţile pentru funcţionarea acestora. 

Banii pentru investiţie obţinuţi din subscripţie publică şi emisiuni de acţiuni

Pentru stablimentul şi hotelul construite de arh. Ernest Doneaud şi inginerii constructori A. Puklicky şi N. I. Brătescu s-au investit bani obţinuţi prin subscripţie publică şi emisiuni de acţiuni puse pe piaţă.

Dotarea cu aparatură s-a făcut la cele mai înalte standarde pentru vremea respectivă: aparate de tratament cu electricitate statică, aparate de electroterapie şi chiar o instalaţie „Roentgen”. O aparatură ultramodernă pentru începutul anilor 1900, importată direct din Germania. 

Încă de la începuturi, în aceeaşi clădire, a funcţionat şi„Institutul de Fizioterapie”, înfiinţat de dr. Haralambie Botescu, administrator delegat în cadrul Consiliului de Administraţie al societăţii „Govora - Călimăneşti” la comanda căreia s-au construit stabilimentul de băi. Pavilionul avea cabine diferenţiate în trei categorii: clasa I, clasa a II-a şi de lux. 

În aceeaşi perioadă s-a forat Sonda de iod nr. 4, şi au apărut Castelul pentru ape minerale care să alimenteze în permanenţă băile, canalizarea pentru toate clădirile societăţii, parcul şi trotuarele. Stabilimentul beneficia inclusiv de lumină electrică, în locul lămpilor de petrol. 

Cabinele de aer comprimat, o noutate la vremea respectivă, ca şi aparatele cu ultraviolete

Imediat după Primul Război Mondial au fost instalate 19 cabine de băi de clasa I, iar în perioada următoare s-a refăcut instalaţia ,,Roentgen”. În plus, au fost puse în funcţiune cabinele de aer comprimat, fiind instalate aparate de diatermie şi aparate cu raze ultraviolete, în 1927. 

Cabinele de aer comprimat, în care pacienţii respirau aer la o presiune suprabarică, reprezentau o noutate pe plan european. Procedurile revoluţionale de la Băile Govora au pus bazele tratamentului afecţiunilor căilor respiratorii superioare care a dus renumele staţiunii peste hotare. 

Nămolul mineral provenea din decantarea apelor extrase cu sonde sau puţuri. Deşi rezultatele au fost  remarcabile, tratamentul nu a putut fi extins, pentru că se obţinea o cantitate mult prea mică faţă de necesar. Tratamentele cu nămol mineral şi sapropelic, hidroterapie şi băi hidroelectrice se făceau la subsol. 

image

Medicii curanţi - nume de renume, iar printre pacienţi - celebrităţi

Majoritatea medicilor curanţi din sanatoriu erau cadre didactice universitare, motiv pentru care la Băile Govora s-a pus bazele unei importante cercetări ştiinţifice care a vizat tratamentul bolilor reumatismale. Pentru prima dată, a fost folosit nămolul mineral în scop ştiinţific. Dr. Petre Pariano, medic balneolog stagiar, a fost cel care a condus întreaga activitate, în vara anului 1935, sub coordonarea prof. dr. Petruş Niculescu, care la acea vreme era directorul medical al staţiunii. 

Cabinetele de consultaţii au fost amenajate chiar în holul de la intrarea principală a Pavilionului de Băi. Printre cei mai renumiţi medici care au activat aici se numără dr. V. Teodoru - Govora, autorul primei monografii a staţiunii, prof. dr. D. Danielopol, dr. Haralambie Botescu, întemeietorul Institutelor de Fizioterapie de la Govora şi Călimăneşti, dr. Fl. Sărăţeanu, dr. Ştefan Cârciumărescu, dr. Virginia Dobjanski, dr. Emil Cociaşu, dr. Ion Cismărescu, dr. Virgil Geiculescu, dr. Leonida Ciunganu, dr. Emil Jianu, dr. Eduard Spulber.

În Pavilionul de Băi de la Govora s-a tratat şi un erou al Războiului de Independenţă, celebru datorită poeziei lui Vasile Alecsandri - „Peneş Curcanul”, veteranul de război Constantin Ţurcanu.

Refugiaţii basarabeni din cel de-Al Doilea Război Mondial făceau baie la Pavilion

La finele celui de-Al Doilea Război Mondial, Stabilimentul de băi a găzduit aproximativ 100 de refugiaţi basarabeni, „pentru care s-au creat condiţii de cazare şi de igienă. În cadrul Stabilimentului de băi s-au pus în funcţiune duşuri cu apă caldă, pentru a putea face baie toţi refugiaţii, iar Comitetul Local de Patronaj a organizat serbări, a deschis liste de subscripţie în cadrul instituţiilor existente în oraş: Marele Stat Major, B.N.R., Casa Oştirii, pentru strângerea de fonduri pentru ajutorarea lor”, potrivit dr. Ionela Dinescu, specialist în cadrul Arhivelor Naţionale Vâlcea.

image

Spitalul german înfiinţat la Govora pentru a acoperi costurile stabilimentului

De altfel în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Societatea „Govora - Călimăneşti” a încheiat o convenţie, din raţiuni economice, cu armata germană pentru instalarea în 1941, la Băile Govora, a unui spital german. Costurile Stabilimentului de băi din acele vremuri tulburi erau uriaşe, incluzând „întreţinerea sondelor, pomparea şi încălzirea apelor minerale, întreţinerea instalaţiilor de băi, întreţinerea şi funcţionarea uzinelor pentru furnizarea curentului electric şi alimentarea cu apă potabilă”.

De la cea mai profitabilă staţiune, la „castelul groazei”

Aşa cum reiese din documentele de arhivă, staţiunea Băile Govora a fost gândită de la bun început pentru oamenii înstăriţi. Bijuteriile arhitecturale poartă semnătura inclusiv a primei femei arhitect din România - Virginia Haret. 

Astăzi, însă, baza „regală” de tratament, din staţiunea considerată „bijuteria băilor coroanei”, s-a transformat, în ultimele decenii, într-o „clădire a groazei”. Interiorul, după cum se vede şi în imagini, arată la fel de jalnic precum exteriorul: ferestre bătute în cuie, cabine în paragină, vane distruse, paturi de tratament dezmembrate, ţevile care pompau apa sulfuroasă ruginite, vopseaua scorojită, scări ruginite care mai păstrează ornamentele din perioada interbelică, culoare sinistre ce par tuneluri ale timpului, totul arată precum un castel bântuit de fantome, imagini lugubre în spatele unor porţi închise. 

În vremurile de glorie, 40.000 de oameni din ţară şi străinătate mergeau la Govora pentru tratament. 

În anul 1902 şi apoi în anii 80, Băile Govora era considerată cea mai profitabilă staţiune căutată pentru izvoarele sale iodurate, sulfuroase şi bromurate, poziţionându-se pe primul loc în tratarea afecţiunilor respiratorii, ORL şi locomotorii.

    

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite