VIDEO Imagini filmate cu drona în cel mai izolat loc monahal din România. Cum arată de sus curmătura Builei

Vâlcea este judeţul cu cele mai multe lăcaşuri de cult din ţară, unele dintre ele seculare, monumente istorice şi chiar în patrimoniul UNESCO, precum Mănăstirea Horezu. Una dintre ele este considerată drept „locul monahal cel mai izolat din România”, fiindcă accesul în zonă este destul de dificil. O filmare recentă, realizată cu drona, arată frumuseţea şi sălbăticia locului şi a împrejurimilor.

GALERIE FOTO

Parcul Naţional Buila Vânturariţa este plin de mănăstiri. De sute de ani aici au trăit pustnici, oameni care au renunţat la tot şi toate, ca să trăiască în rugăciune şi să se pregătească de veşnicie. 

Aşezământul monahal Pătrunsa, din judeţul Vâlcea, a fost deseori comparat cu Meteorele din Grecia, dat fiind culmile impresionante pe care se află, sub Vârful Builei. O mănăstire de o frumuseţe aparte, la care se poate ajunge doar pe poteci de munte, fiind plasată într-un peisaj pitoresc, într-o poiană cocoţată pe coama muntelui.

Alţii o consideră „sora Athosului românesc - Mănăstirea Frăsinei”, locul unde viaţa monahală se desfăşoară după aceleaşi canoane precum cele de la Muntele Sfânt: accesul femeilor este interzis la Frăsinei, iar restul regulilor bisericeşti athonite sunt respectate cu sfiinţenie. 

În mare parte, la fel se întâmplă şi la Pătrunsa, cu execepţia interdicţiei legată de accesul femeilor. Dar acestea nu au voie să rămână peste noapte, în locurile de cazare, decât de trei ori pe an, când se sărbătoreşte hramul aşezământului: de 8 mai - de ziua Sfântului Ioan Evanghelistul, 14 octombrie - de Cuvioasa Paraschiva, precum şi de Învierea Domnului. 

Există două biserici aici. Una ridicată în secolul 19, pe locul celei ctitorite la începutul secolului 18 de Episcopul Climent al Râmnicului pe locul unde i-a dat viaţă chiar mama sa, şi care a fost distrusă de o stâncă. Cealaltă biserică, impunătoare ca o catedrală, ridicată între 2002 şi 2006. 

Pentru aproape o jumătate de secol, mănăstirea a fost părăsită, secolul trecut. La Revoluţie, numărul vieţuitorilor era extrem de scăzut, decenii la rând având doar un singur locuitor - monahul Veniamin Grigorescu. Abia din 1996, locul a prins iarăşi viaţă, odată cu venirea actualului stareţ, părintele Varsanufie. El este cel care a adus rânduiala athonită de la Frăsinei, aici. 

O filmare cu drona făcută de curând, deasupra acestui loc departe de lume, arată nu doar frumuseţea aparte a aşezământului monahal, dar şi peisajul pitoresc, irea,l din Munţii Builei. Filmarea se găseşte în varianta completă tot pe YouTube. Imaginile surprind Mănăstirea Pătrunsa şi apoi Carpaţii Meridionali din Curmătura Builei: Muntele Alb, Munţii Lotrului, Munţii Parâng, Muntele Cozia şi Munţii Făgăraş, iar apoi primele semne ale venirii primăverii pe culmile care se apropie de 2000 de metri altitudine.  

Mănăstirea Pătrunsa se află în Parcul Naţional Buila Vânturariţa, din Munţii Căpăţânii, cel mai mic parc natural din România. Cele mai multe atracţii naturale ale Olteniei de sub Munte sunt concentrate aici. O mulţime de chei, peşteri, peisaje carstice, habitate şi specii protejate într-un loc catalogat de toţi cei care ajung în zonă drept „fenomenal”: 

„Ceva… fabulos! Apoi, surprizele au continuat, pentru că în curând am dat nas în nas abrupturile, de data asta de aproape. Absolut colosal! Nu îmi imaginasem nici 5% din ce era acolo, sau că Buila ar putea fi atât de impunător! Te copleşea pur şi simplu! Am regăsit acolo sus un pic din Piatra Craiului, un pic din Bucegi, un pic din Leaota, dar cert e că sufletul e tot al Builei, unic”, sună una dintre cele mai complete caracterizări, făcută de un iubitor al muntelului pe „bloguldecalatorii.ro” unui tărâm sălbatic, închis şi misterios în aceeaşi măsură, care se lasă descoperit cu efort, dar „te îndeamnă la respect şi smerenie”, chiar dacă cele mai înalte culmi ale sale nu depăşesc 1900 m.