VIDEO Imagini unice de arhivă cu eclipsa totală de Soare văzută din „oraşul eclipsei“, la 20 de ani de la evenimentul mileniului al doilea
0S-au împlinit două decenii de la ultimul eveniment astronomic al mileniului al doilea. Un moment de care şi ţara noastră a putut să profite şi să se bucure, fiindcă Eclipsa Totală de Soare din 1999 a avut cea mai bună vizibilitate pe teritoriul ţării noastre, chiar dacă a traversat 16 ţări şi un sfert din suprafaţa lumii. Iar punctul maxim a fost atins lângă Râmnicu Vâlcea, denumit atunci Oraşul eclipsei“.
Pentru o zi, Râmnicu Vâlcea a devenit în data de 11 august 1999 - „Capitala Lumii”, după ce mii de turişti: europeni, asiatici sau americani au invadat municipiul şi împrejurimile pentru a vedea împreună ultimul eveniment astronomic al sfârşitului de mileniu: Eclipsa totală de Soare.
Probabil că „Eclipsa mileniului” a constituit momentul în care majoritatea străinilor a auzit pentru prima dată de Vâlcea. Toate marile televiziuni de pe glob şi-au trimis cu acea ocazie carele de reportaje pentru a transmite momentul în direct. Faima de care s-a bucurat atunci oraşul încă se mai resimte, într-un fel sau altul. Lumea întreagă a auzit că există pe glob un oraş cu numele de Râmnicu - Vâlcea, dar şi despre alte locuri precum Ocnele Mari, Horezu, Drăgăşani etc.
În „Arhiva de Aur” a Primăriei Râmnicu Vâlcea se regăsesc imagini unice de atunci, iar o filmare a fost postată pe pagina de socializare a instituţei, cu textul: „Râmnicu Vâlcea a fost pentru cateva zile Centrul Lumii. Eclipsa totală de Soare din 1999. Distribuiţi masiv pentru diaspora, dar şi pentru cei tineri care nu au prins acest moment unic în istoria oraşului, dar şi în viata oricăruia dintre noi!”
Produsele eclipsei - ochelarii de soare şi bancnota de 2.000 de lei
În România, pregătirile pentru eclipsa din august 1999 au început cu un an înainte de marele eveniment. Ochelarii speciali de protecţie au devenit peste noapte cel mai vândut şi popular produs românesc. Mulţi l-au păstrat ca suvenir. Toată lumea era convinsă că dacă se va uita fix la cer va orbi.
Tot cu ocazia marelui eveniment astronomic, Banca Naţională a României a imprimat o bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei, prima de acest fel emisă de România, potrivit bnr.ro.
În toate oraşele aflate în banda de vizibilitate s-au organizat o serie de acţiuni cu acel prilej. Centrul oraşului Râmnicu Vâlcea s-a schimbat special pentru acel eveniment. O serie de acţiuni culturale şi sportive s-au derulat prin tot oraşul. A fost ziua care a adunat la un loc cei mai mulţi străini din ultima jumătate de secol.
Tot în ziua Eclipsei Totale de Soare din 1999, la Râmnicu Vâlcea a fost oficiată „Căsătoria eclipsei”, doi tineri dorind să-şi marcheze destinul cu ultimul eveniment astronomic al mileniului al doilea.
Carele de televiziune străine s-au certat la propriu pe locul de filmat
În centrul oraşului nu puteai să arunci un ac, lumea s-a căţărat pe stâlpii de electricitate, pe blocuri şi maşini, ca nu cumva să piardă vreun moment din ultima eclipsă a secolului XX. Întreaga Românie s-a cufundat în întuneric, în plină zi, pentru 2 minute şi 23 de secunde.
Cartierul general al Eclipsei totale de Soare a fost terasa Hotelului Alutus, cea mai înaltă clădire pe vremea aceea, plină ochi de echipe de ziarişti veniţi din toată lumea, aflată tot în centrul oraşului. Echipele de televiziune, ruse şi americane, s-au certat la propriu pe spaţiu, în speranţa că vor beneficia de cel mai buni unghi pentru a surprinde eclipsa.
Bucureştiul a fost în 1999 singura capitală europeană situată pe linia centrală a „benzii de totalitate”.
Tone de echipamente pentru observatorul astronomic portabil de la Râmnicu Vâlcea
Galeria Foto cuprinde şi o serie de fotografii preluate de pe un site NASA, realizate de Mitzi Adams chiar la Râmnicu Vâlcea, la eclipsa din 1999. El este unul dintre cei care au contribuit la un studiu al oamenilor de ştiinţă privind schimbarea coronei ca indicator al modificării activităţii magnetice de pe Soare.
De altfel, sute de cercetători s-au aflat în perioada aceea în România şi în mod special la Râmnicu Vâlcea, pentru a studia fenomenul. Puţină lume ştie că timp de două săptămâni în România a funcţionat la acea vreme un observator astronomic portabil, care includea mai mult de o tonă de telescoape, electronice şi computere, pentru ca echipa de cercetători de la Williams College să poată să observe fenomenul în locul în care s-a văzut cel mai bine şi cel mai mult timp.
Jay Pasachoff de colegiul din Massachusetts spunea la vremea respectivă:. „Din sit-ul nostru din Râmnicu Vâlcea, România, am vizualizat cele două minute şi jumătate de totalitate a eclipsei pe un cer complet senin. Am redat deja datele de pe hard disk-urile noastre şi am observat că avem date ştiinţifice fabuloase. Am avut o duzină de studenţi de la Williams, precum şi o parte din personalul facultăţilor în sit-ul din România, în ultimele două săptămâni. Au pus la punct şi au aliniat câteva tone de echipament. Toate eforturile au condus la rezultatele magnifice de astăzi”.
Eclipsa văzută de 350 de milioane de oameni din Europa şi Asia
Mai multe amănunte despre ce a însemnat Eclipsa totală de Soare din 1999 am aflat dintr-un istoric al Agenţiei Spaţiale Europene - ESA: „Până la 350 de milioane de oameni din Europa şi Asia au fost martorii ultimei eclipse solare totale din secolul XX. Fenomenul a început peste Atlantic, la câteva sute de mile est de Boston, America de Nord. Singura parte a Marii Britanii continentale care a asistat la totalitatea fenomenului (la acoperirea completă a Soarelui de către Lună) a fost Cornwall, în sud-vestul Angliei. După Marea Britanie, eclipsa a fost văzută în toată Europa şi Asia. În nordul Franţei, au fost ceruri senine, aşa cum au fost la München, Germania. Dar, în momentul maxim, o ploaie torenţială a stricat priveliştea. Punctul maxim a putut fi văzut cel mai bine la Râmnicu Vâlcea, oraşul sud-central din România”, se specifică în postarea de pe Facebook a Agenţiei Spaţiale Europene, alături de o imagine realizată de astronautul francez Jean-Pierre Haignere la bordul staţiei spaţiale Russian Mir, care arată umbra lunii asupra Franţei în timpul eclipsei solare. „Haignere a spus că umbra lunii a măsurat aproximativ 150 km”, mai aflăm din aceeaşi sursă.
Scurt istoric
În 2015, în România a mai fost vizibilă o eclipsă de Soare, dar parţială. Soarele a fost acoperit de Lună în proporţie de 43%. Înainte de 11 august 1999, o altă eclipsă totală de Soare vizibilă din ţara noastră a avut loc la data de 15 februarie 1961.
Ultima eclipsă totală de Soare de pe glob a avut loc chiar în luna iulie a acestui an. Fenomenul a putut fi observat doar din anumite locuri, faza maximă de totalitate cuprinzând o fâşie lată de circa 200 de kilometri. Eclipsa a putut fi admirată doar din regiunea Pacificului, Argentina şi Chile.
Următoarea eclipsă totală de Soare va putea fi văzută din România abia în 2081.
O eclipsă solară totală are loc atunci când Luna se interpune între Pământ şi Soare, blocând lumina să ajungă în anumite puncte de pe Tera, fiind vizibilă doar pe o fâşie îngustă de pe suprafaţa Pământului - banda de totalitate.
Se încarcă comentariile...
