Agent Green cere intervenţia preşedintelui Iohannis şi demararea unei anchete. “Echivalentul a peste 240 de mii de hectare de pădure complet rase în patru ani”
0
Agent Green, cea mai puternică organizaţie românească de mediu, atrage atenţia printr-o scrisoare deschisă, adresată Preşedintelui Klaus Iohannnis şi Guvernului României, asupra dezastrului din pădurile ţării.
În conţinutul documentului organizaţia neguvernamentală pentru protecţia mediului Agent Green îşi exprimă îngrijorarea cu referire la rezultatele celui de-al doilea ciclu al Inventarului Forestier Naţional (IFN), proiectat să analizeze întreaga vegetaţie forestieră din România (fondul forestier naţional şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier national), rezultate care întârzie în mod nejustificat să fie făcute publice.
“Rezultatele celui de-al II-lea Ciclu al IFN, privind exploatările anuale şi dispariţia arborilor nu au fost făcute publice, dar informaţiile care au ajuns în posesia Agent Green arată că tăierile ilegale nu s-au diminuat în ultimii ani, ci au crescut semnificativ faţă de rezultatele primului ciclu al IFN şi arată că dimensiunea furtului de lemn a atins valori industriale enorme, fără precedent. Autorităţile centrale, regionale şi locale au pierdut total controlul asupra gestionarii sustenabile a pădurilor.”, se arată în scrisoarea semnată de Gabriel Păun, preşedintele Agent Green şi Andrei Ciurcanu, directorul de investigaţii al organizaţiei.
Conform informaţiilor Agent Green, verificările realizate de specialişti pentru cel de-al doilea ciclu IFN, întocmite în perioada 2013-2018, arată că din pădurile României s-au exploatat anual aproximativ 38,6 de milioane de metri cubi de lemn.
“Domnule preşedinte, conform amenajamentelor silvice, volumul maxim care poate fi recoltat din fondul forestier naţional al României este de 18 milioane de metri cubi anual. Aceasta înseamnă că au fost exploatate ilegal încă 20,6 milioane de metri cubi anual şi nu 0,4 milioane de metri cubi aşa cum anunţa public Ministerul Apelor şi Pădurilor în urmă cu mai puţin de un an. Pe 4 ani plini din ciclul II IFN (2014-2017) s-ar fi tăiat ilegal 82,4 milioane m3 de lemn (20,6 anual). Acest volum de lemn reprezintă echivalentul unei suprafaţe de 242.352 de hectare de pădure complet rase. Cu alte cuvinte o suprafaţă de pădure echivalentă cu aproape jumătate din întreg judeţul Braşov, a dispărut în perioada 2013-2018.”, arată reprezentanţii Agent Green.
Dezastru în pădurile primăriilor şi composesoratelor
Conform acestora, specialiştii cu care au discutat cu investigatorii Agent Green şi care au participat la procesarea datelor, au explicat că raportat la tipul de proprietate, cele 20,6 de milioane de metri cubi peste volumul maxim admis, au afectat cel mai mult pădurile aflate în posesia persoanelor juridice, urmate de Unităţile Administrativ Teritoriale, apoi de Obşti / Composerate şi fondul forestier proprietate publică, administrat prin Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. Conform informaţiilor Agent Green, ultimele două „entităţi” s-ar afla pe poziţii aproape egale în raportările celor de la IFN, o realitate dramatică, în condiţiile în care administratorul proprietăţii de stat Romsilva a raportat mereu cifre în scădere privind tăierile ilegale.
“Domnule preşedinte, doamna prim-ministru, ne arătăm deosebit de îngrijoraţi faţă de rezultatele IFN-ului, rezultate care trebuie să fie făcute publice cât mai urgent pentru specialiştii să poată analiza această cifră catastrofală de 38,6 de milioane de metri cubi recoltaţi anual. Există oficiali din instituţii ale statului care îşi doresc ca aceste valori să nu fie niciodată puse la dispoziţia cetăţenilor, sau ca acestea să fie modificate în aşa fel încât dezastrul din pădurile ţării să fie diminuat prin reducerea sau reinterpretarea acestor date.
Rezultatele celui de-al II-lea ciclu al IFN sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional a scos în evidenţă faptul că exploatările ilegale anuale în perioada 2008-2012 se situau la 8,8 milioane de metri cubi, o valoare cu 234% mai mica decât raportările celui de-al II-lea ciclu IFN. Situaţia actuală dovedeşte faptul că au fost încălcate flagrant şi în formă continuată atât legislaţia naţională cât şi legislaţia europeană (EUTR şi FLEGT). Considerăm că lipsa unei strategii pe termen lung a statului român privind administrarea sustenabilă a acestei resurse regenerabile, slăbiciunea instituţiilor de stat cu drept de control şi de aplicare a legii, dar mai ales nivelul de corupţie din instituţiile cheie sunt principalele motive care au determinat producerea acestei catastrofe şi a pagubelor imense aduse pădurilor României şi biodiversităţii.
Ne adresăm Excelenţelor voastre şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în speranţa că se vor face demersurile necesare pentru stoparea flagelului care a cuprins în mod sistemic pădurile ţării. De aceea vă solicităm să faceţi demersurile oficiale necesare pentru publicarea de îndată a rezultatelor Inventarului Forestier Naţional privind dispariţia zecilor de milioane de metri cubi de lemn”, se arată în scrisoarea celor de la Agent Green.
Stoparea exploatării parcurilor naţionale şi restructurarea regimului silvic
Organizaţia de mediu cere demararea unei ample anchete din partea Parchetului General al României pentru identificarea şi sancţionarea dură a celor care se fac responsabili de această catastrofă, a reprezentanţilor statului român care au permis ca ţara noastră să ajungă în această situaţie fără precedent şi a celor care au participat efectiv la distrugerea fondului forestier şi a pădurilor din afara acestuia.
“Solicităm de urgenţă interzicerea exploatărilor forestiere în parcurile naţionale (1% din suprafaţa ţării) şi înfiinţarea noilor parcuri naţionale Ciucaş, Făgăraş, Giumalău şi Ţarcu, ca minimă măsură compensatorie concretă şi aplicabilă faţă de suprafeţele de pădure exploatate ilegal. Solicităm o restructurare a întregului sistem silvic în ceea ce priveşte stabilirea unei transparenţe totale a exploatărilor forestiere, modul în care se planifică, se aprobă, se verifică, se exploatează şi se asigură trasabilitatea lemnului exploatat şi o responsabilizare a angajaţilor silvici a căror menire este să protejeze şi să administreze judicios această resursă indiferent de tipul de proprietate (stat/privat)”, susţin activiştii de mediu.
Se încarcă comentariile...
