Băile Herculane, staţiunea extremelor. Cum au ajuns „să supravieţuiască“ în acelaşi loc clădiri care-ţi cad în cap şi construcţii cu lux de patru stele
0Staţiunea Băile Herculane, cunoscut centru de sănătate datorită apelor sulfuroase, rămâne şi astăzi cu o imagine extrem de neatrăgătoare turistic, chiar dacă în ultimii ani s-au făcut investiţii de zeci de milioane de euro.
La o vizită prin Herculane, nu se poate să nu dai cu ochii de impozantele clădiri construite, în perioada de glorie, pentru aristocraţia Imperiului Austro-Ungar, aflate astăzi într-o nesfârşită paragină. Dacă în urmă cu aproximativ 130 de ani, împăratul Franz Josef, o declara cea mai frumoasă staţiune din Europa, iar împărăteasa Sisi avea o reşedinţă aici, vremurile care au trecut peste Herculane au transformat oraşul într-o ruină.
Astăzi, Herculane este o umbră a celebrei staţiuni. Asta chiar dacă lucrurile au început să se mişte şi turismul renaşte. La Herculane ai impresia că eşti într-o altă dimensiune unde totul se desfăşoară mult prea încet.
Emblema staţiunii, “conservată” din cauza problemelor juridice
Administraţia locală nu este în stare, în momentul de faţă, să lege proiecte mari, care să schimbe faţa oraşului. Cel mai mare impediment este situaţia complicată în care se află clădirile de patrimoniu. O parte pierdute prin tot felul de verigi politico-afaceriste, ale celebrului Iosif Armaş, altele rămase în patrimoniul local şi naţional, dar blocate de tot felul de încurcături juridice.
Cel mai bun exemplu, este al Băilor Neptun, celebru lanţ de clădiri de pe malul drept al Cernei, care aparţine administraţiei locale, dar se află pe terenul a doi proprietari privaţi. Cele două părţi nu au ajuns nici în prezent la o înţelegere, iar edilii locali privesc îngăduitori cum simbolul staţiunii se dărâmă văzând cu ochii.
Mai mulţi tineri arhitecţi din Banat au decis că trebuie totuşi făcut ceva şi, în urmă cu un an, au constituit o asociaţie, Herculane Project, prin care şi-au propus să facă demersuri concrete pentru celebrele băi. Nu au reuşit să le reabiliteze, dar măcar au luat măsurile necesare ca să oprească degradarea clădirilor. Acum caută soluţii să meargă mai departe.
“Noi, ca obiectiv final al proiectului nostru, ne dorim să reabilităm tot centru. Din cauza problemelor juridice, cu terenurile care aparţin unor privaţi nu se pot accesa fonduri. Privaţii sunt ei în procese unii cu alţi, cu DNA şi aşa mai departe. Noi încercăm să venim ca un factor extern şi să colaborăm cu Primăria Herculane.Am discutat şi cu partea privată, îşi doresc colaborare dar până la finalizarea problemelor juridice dintre ei nu putem face nimic. La Băile Neptun, trebuie să punem clădirile în siguranţă. Faptul că nu avem un CF liber de sarcini, ne împiedică să mergem mai departe, să accesăm fonduri pentru reabilitare. Vom accesa fonduri pentru acţiuni prin care să atragem şi mai mult atenţia asupra situaţiei de acolo şi vom organiza ateliere cu studenţii şi comunitatea de acolo, să acţionăm în concret şi să găsim soluţii”, spune Oana Chirilă, rerezentanta Herculane Project.
Un alt demers, doar anunţat deocamdată, este cel al Ministerului Apărării Naţionale, care susţine că va reabilita unul dintre cele mai impozante imobile din centrul vechi al Băilor Herculane, numit Pavilionul 6. Acesta a fost construit iniţial în 1842 şi aici a funcţionat “Ospătăria cea mare”, care a ars în 1900. Actualul imobil a fost reconstruit în 1906, după un proiect care a purtat semnătura arhitecţilor Guido Hoepfner şi Géza György. A fost ultima clădire construită în Centrul Imperial şi cea mai modernă - cu subsol, parter, mezanin, trei etaje şi a fost dotată cu un lift hidraulic.
“Ţin mult la acest proiect şi, de aceea, îmi doresc să fie demarat la începutul anului viitor. Astfel, în doi ani vom avea o nouă bază pentru recuperarea militarilor răniţi în teatrele de operaţii, dar şi o bijuterie arhitectonică recuperată şi repusă în circuit”, a spus ministrul Mihai Fifor, anul trecut, prezent la Herculane cu ocazia CEx-ului PSD. Până acum s-a pus doar o prelată pe faţada clădirii.
Salvarea vine la investitorii privaţi
Primarul Cristian Miclău nu pierde nicio ocazie să spună că oraşul pe care-l conduce nu mai este ruina ajunsă celebră şi că lucrurile încep să se mişte. Într-o ultimă declaraţie, dată presei locale, Miclău arată că investiţiile de zeci de milioane de euro din mediu privat, cu cele ale administraţiei locale transformă staţiunea.
“Băile Herculane este pe un trend ascendent, numărul de turişti este în creştere, se deschid noi unităţi de cazare, problema cu apele termale s-a rezolvat. Noi, Primăria, avem un proiect pe dezvoltarea axei de turism, prin care se reabilitează Parcul Vicol, trei poduri din staţiune, Piaţa 1 Mai şi Piaţa Hercules. Se face trotuarul de la Hotelul Geta la Podul Roşu, Refacem scările care duc de la Primărie spre Casinou, lucru pe care vrem să-l facem şi cu podul de piatră, modernizăm clădirea Primăriei şi avem în plan reabilitarea spaţiilor verzi dintre Pavilionul 12 şi Vila Elisabeta. Izvorul Venera se va reabilita şi el, la fel şi teatrul de vară, dar pe lista de investiţii mai sunt şi Podul de Fontă, Vila Elisabeta şi Liceul Hercules. Va fi un şantier în tot oraşul începând cu această primăvară”, a declarat pentru expressdebanat.ro primarul staţiunii Băile Herculane, Cristian Miclău.
Dacă proiectele administraţiei locale sunt încă prea puţine pentru nevoile staţiuni, lucrurile se mişcă mult mai bine în domeniul privat. Cea mai mare investiţie de până acum a scos de “sub vegetaţie”, trei dintre cele mai mari hoteluri ale staţiunii. Este vorba de Minerva, Afrodita şi Diana.
La primul, lucrările sunt pe ultima sută de metri, după o investiţie de circa şapte milioane de euro, făcută de grupul Solarex. Hotelul, de patru stele, urmează să fie deschis în acest an. Va avea 200 de camere, centru SPA şi bază de tratament, va dispune de două restaurante de 500 de locuri, centru medical de recuperare, bucătărie modernă, două săli de conferinţe, baruri, terasă şi un club de noapte cu circuit închis.
Afodita şi Diana, ambele cu 220 de camere, primul de patru stele al doilea de trei stele, au devenit deja destinaţii pentru turiştii din toată ţara şi chiar şi pentru cei străini. Preluate de lanţul hotelier Bacolux, şi-au deschis porţile încă din 2011, respectiv în 2012.
Investiţiile de ordinul milioanelor de euro le-au transformat într-un resort extrem de căutat. Pentru investiţia de la Herculane, Bacolux a fost premiat, în 2014, la Gala Turismului Românesc, iar în 2016 un popular site de turism românesc a desemnat Hotelul Afrodita ca cel mai bun din ţară, în urma voturilor acordate de către turişti.
Când Bacolux a preluat cele două hoteluri, acestea se aflau într-o stare avansată de degradare. “Vegetaţia pusese stăpânire pe ele. Şi chiar am văzut zilele trecute nişte fotografii <<înainte>> şi <<după>>, şi comparaţia mi-a părut spectaculoasă. Nu putem spune cât s-a investit încă, pentru că investiţia nu a fost finalizată. Dezvoltarea facilităţilor fiind încă în desfăşurare. Ne referim aici la zonele noi de spa, piscine exterioare, etc. Putem spune însă că investiţia în cele două locaţii este ordinul milioanelor de euro. Luna trecută a fost inaugurată o nouă sursă de apă termală. Un foraj propriu, realizat exclusiv din fondurile companiei, pentru a alimenta bazele medicale ale celor două centre de tratament cu o apă cu proprietăţi curative deosebite. Primul proiect de extragere de apă termală din ultimii 50 de ani din Herculane, proiectul a fost unul de amploare, ce s-a întins pe o perioadă de doi ani şi a reprezentat o investiţie majoră pentru grupul nostru”, povesteşte Laura Pătru, directorul de Marketing a Bacolux Hotels.
De altfel, Afrodita Resort & Spa este o bază modernă, de relaxare şi divertisment, locuri de joacă, săli de conferinţe sau o masă delicioasă într-o oază de verdeaţă. Resortul din Băile Herculane are două restaurante, de 450 şi 250 de locuri, o grădină de vară cu o capacitate de 200 de locuri şi două săli de conferinţe complet echipate. Centrul SPA este dotat cu: bazine cu apă termală sulfuroasă; piscină interioară cu apă caldă; cascadă pară; jacuzzi; saună finlandeză; bazin de imersie totală după sauna; masaj; şezlonguri cu hidromasaj în piscină; mini piscină pentru copii; zonă de relaxare prin cromomeloterapie etc.
Se încarcă comentariile...
