Bomba ecologică cu ceas din Dunăre. O barjă cu 850 de tone de îngrăşământ chimic zace uitată pe fundul fluviului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Autorităţile statului român nu fac niciun efort pentru a recupera din Dunăre o barjă cu 850 de tone de îngrăşăminte chimice care s-a scufundat la Moldova Nouă

O barjă care transporta 850 de tone de îngrăsământ chimic din Croaţia spre Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, s-a rupt din cauza greutăţii şi s-a scufundat în februarie 2015 în apropierea malului românesc al Dunării. Îngrăşământul, aflat în saci dubli, de polietilenă şi rafie, este de tip NPK (n.r. - adică conţine azot, fosfor şi potasiu) şi este considerat de specialişti deosebit de toxic pentru fauna acvatică.

Chiar dacă a trecut un an şi şapte luni de la eveniment, chimicalele se află tot pe fundul Dunării, la o adâncime de aproximativ 15 metri. Autorităţile n-au luat niciun fel de măsuri, susţinând că învelişul sacilor este rezistent la apă. Pe de altă parte, ecologiştii grupaţi în Asociaţia GEC Nera, una dintre cele mai active organizaţii de mediu din sud-vestul României, susţin că pericolul este foarte mare şi că indiferenţa cu care se tratează astfel de probleme în România este de necrezut.

„Ministerului Mediului ne-a comunicat că sacii în care sunt ambalate îngrăşămintele sunt foarte rezistenţi la apă şi până când armatorul şi firma care e proprietară a îngrăşămintelor îşi rezolvă litigiul în instanţă, nu există pericolul ca apa să deterioreze aceşti saci. În contextul în care, în România, procesele durează foarte mult, Ministerul Mediului ar trebui să dea un termen pentru scoaterea îngrăşămintelor din apă. Nu poate fi lăsată barja, aşa, acolo până se rezolvă un litigiu între două firme. Pe fundul Dunării pot fi şi alte pericole. Barja nu este la adâncime prea mare. Nu este exclus ca, în caz de viitură pe Dunăre, apa să aducă trunchiuri mari de copaci, cum se întâmplă foarte des, care să distrugă încărcătura. În orice ţară civilizată această barjă era scoasă foarte repede. Plus că pe acolo mai trec şi alte vapoare, care pot deteriora învelişul încărcăturii“, spune Cornel Popovici Sturza, preşedintele GEC Nera.

Statul se mulţumeşte cu monitorizarea

Şeful Agenţiei de Mediu din Caraş-Severin recunoaşte că barja cu îngrăşământ e o bombă cu ceas şi că oricând poate cauza un dezastru natural fără precedent pe Dunăre.

„Încărcătura e asigurată cu sacii dubli, dar dacă aceşti saci se vor sparge putem avea o problemă îngrozitoare de mediu. Nu putem prevedea care va fi reacţia celor 850 de tone de îngrăşăminte cu apa. Cu siguranţă, fauna va fi afectată dacă se întâmplă ceva. Nu ne-am mai confruntat niciodată cu aşa ceva. Aşa că e foarte greu de spus ce s-ar putea întâmpla“, a declarat Mihai Cepeha, directorul Agenţiei de Mediu din Caraş-Severin. Acesta susţine că a făcut mai multe rapoarte către Ministerul Mediului şi către Ministerul Transportului, prin care a informat şi avertizat asupra situaţiei de la Moldova Nouă.

Prefectul  judeţului Caraş-Severin, Florenţa Albu, a declarat pentru presa locală că a analizat problema şi că trebuie găsită o soluţie în perioada următoare. Singura măsură luată de Ministerul Mediului este că a dispus ca Administraţia Naţională Apele Române să asigure monitorizarea permanentă a calităţii apelor pe mai multe secţiuni de control, până la data recuperării încărcăturii scufundate. Cei de la Ape dau asigurări că până acum nu s-a înregistrat nicio problemă.

Costuri de recuperare uriaşe

Armatorul barjei scufundate este din Croaţia şi se află în proces cu administratorii societăţii care deţine îngrăşământul, cărora refuză să le plătească despăgubiri. Specialiştii în domeniu apreciază că lucrările de ranfluare (n.r. – scoatere la suprafaţă) pentru epava barjei scufundate ar costa mai mult decât valoarea ambarcaţiunii şi încărcătura la un loc. Un caz similar, petrecut în 2012 la Galaţi, a însemnat pentru Administraţia Porturilor Dunării Maritime cheltuieli de 6,87 de milioane de euro pentru recuperarea epavei navei Slatina.

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite